Ce contin proiectele PNL de modificare a legilor justitiei: Liberalii propun desfiintarea Sectiei Speciale si eliminarea restrictiilor care privesc libertatea de exprimare a magistratilor
legile justitieimodificarea legilor justitieisectia specialamagistrati
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a anuntat miercuri seara lansarea in dezbatere publica a mai multor proiecte legislative de modificare a legilor justitiei. Dezbaterea publica se va incheia pe 31 martie 2021. Una dintre cele mai importante propuneri a liberalilor vizeaza desfiintarea Sectiei Speciale de investigare a magistratilor, infiintata de PSD. De asemenea, se mai propune si: cerinta dublei specializari a judecatorilor la ICCJ, eliminarea restrictiilor care privesc libertatea de exprimare a magistratilor, introduse in 2018, ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire a procurorilor cu rang inalt, eliminarea de pensionare anticipata a magistratilor, suspendata acum, cresterea duratei de conducere de la 3 la 4 ani, abandonarea solutiei privind compunerea completelor in apel de 3 judecatori si revenirea la formula de 2 judecatori, trecerea la un sistem de lucru in 2 sesiuni ordinare si extraordinare la CSM, la nevoie. In perioada dintre sesiuni, membrii CSM isi desfasoara activitatea la instante. Ar urma sa se aplice dupa incheierea mandatului actualului CSM, revenirea la sistemul traditional de cursuri de 2 ani, fata de 4 ani pentru INM, pragul vechimii procurorilor de rang inalt, redus de la 15 la 12 ani, procurorul ierahic superior va putea infirma solutia procurorului de caz doar pe baza de legalitate, nu si pe motive de temeinicie, cum este acum.
Proiectele privind modificarea legilor justitiei. Ce isi propun liberalii prin aceste proiecte?
''Prin lansarea acestor proiecte, dorim sa invitam intreaga magistratura romana sa se aplece din nou asupra bazelor organizarii propriei profesii.
Dorim sa invitam la o larga si temeinica dezbatere publica asupra asezarilor legislative care vor sta la baza propriului statut, a organizarii judiciare si a organizarii CSM, institutia suprema de autoguvernare a Justitiei si garantul independentei sale.
Chem magistratura romana pe un santier al constructiei si reconstructiei, al iesirii din blocaje, din suficienta, rutina si ineficienta, acolo unde ele se intalnesc.
Am discutat cu multi magistrati nemultumiti de propriile legi dupa modificarile din 2017, 2018, primesc saptamanal memorii care striga dupa dreptate, grefierii si profesiile juridice transmit de asemenea aceleasi semnale care toate se traduc intr-un singur mesaj puternic: cumva, trebuie sa ne regasim un drum mai limpede, in multe locuri, trebuie sa o luam de la capat.
Noi, la Ministerul Justitiei, nu pretindem ca detinem adevaruri absolute si solutii panaceu.
Noi propunem insa o viziune prin aceste legi si invitam la o dezbatere serioasa, metodica, calma, atat cat e cazul de indelungata, pana vom ajunge la un acord asupra tuturor problemelor esentiale.
De aceea, am prevazut un termen de dezbatere care se intinde pe cateva luni, pana in 31.03.2021'', a explicat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu.
Modificarea legilor justitiei. Care sunt liniile de interventie propuse?
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a explicat, punctual, ce propuneri contin fiecare dintre cele trei proiecte de acte normative pentru modificarea legilor justitiei, lansate in dezbatere publica de Ministerul de Justitie:
A) Privind statutul magistratilor
Am aliniat mai bine asa zisul principiu al “separarii carierelor” intre judecatori si procurori la Constitutia tarii. Consiliul Superior al Magistraturii este un organism unic, cu atributii omogene si unitare, avand exclusiv rolul constitutional de a garanta independenta justitiei, cele doua sectii ale acestui organism avand rolul de instante de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor. Fara indoiala, cele doua cariere prezinta particularitati si proiectul le observa, reflectandu-le echilibrat in atributiile Plenului si ale celor doua sectii.
Am asigurat receptarea, in plan legislativ, a recomandarilor organismelor europene, instituite printr-o serie de documente (avize, Rapoarte,recomandari etc.), precum: Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), Mecanismul de cooperare si de verificare - MCV (2017, 2018, 2019), Grupul Statelor impotriva Coruptiei – GRECO (2018, 2019), la care se adauga jurisprudenta recenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020).
Am asigurat implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei (Decizia nr. 121/2020, privind necesitatea reglementarii prin lege organica a aspectelor esentiale privind admiterea in magistratura, inclusiv cele privind examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari; Decizia nr. 454/2020, cu referire la conditiile transferarii judecatorilor; Decizia nr. 588/2017 cu referire la conditiile incetarii detasarii magistratilor inainte de termenul pentru care s-a dispus detasarea).
4. Intre noutati, as remarca aici:
a) intarirea rolului INM in organizarea, desfasurarea concursurilor si examenelor, atribuind puteri sporite Consiliului stiintific al INM, cu privire la comisiile de concurs, precum cele de corectare, examinare, interviuri, solutionare a contestatiilor etc., Plenului CSM ramanandu-i in competenta atributii in acord cu rolul sau constitutional de garant al independentei justitiei, atributii precum cele de validare a concursurilor, examenelor, de propunere de numire si, dupa caz, numirea si promovarea magistratilor, respectiv atributia numirii comisiilor de organizare a concursului/examenului;
b) profesionalizarea procesului de selectie a magistratilor, prin eliminarea oricaror modalitati alternative de intrare in magistratura fara concurs (ex. prin interviuri), cu exceptia magistratilor pensionari care pot fi reincadrati fara concurs dupa pensionare la instantele sau parchetele care nu pot functiona normal din cauza numarului mare de posturi vacante;
c) eliminarea schemei de pensionare anticipata a magistratilor;
d) intarirea principiului independentei procurorilor in activitatea judiciara, prin revenirea la forma anterioara legii nr. 242/2018, propunerea avand si suport constitutional;
e) micsorarea pragului de vechime impus procurorilor cu functii de conducere de rang inalt, avand in vedere realitatile din teren, cat si exigenta selectiei, derivata, inclusiv, din asigurarea unei baze de recrutare/selectie reprezentative;
f) ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire in functii de conducere de rang inalt a procurorilor si restabilirea echilibrului dintre actorii implicati in procedura de numire (ministrul justitiei-Presedintele Romaniei-CSM), cat si introducerea unor exigente relative la: obligativitatea motivarii refuzului Presedintelui Romaniei de numire in functie, fixarea unui termen de 60 de zile pentru emiterea Decretelor prezidentiale implicate in procedura numirii/revocarii din functiile de conducere; posibilitatea atacarii in instanta a Decretului prezidential emis in procedura; competenta de judecata si limitele acesteia (legalitate si temeinicie);
g) eliminarea restrictiilor care privesc libertatea de exprimare a magistratilor, introduse prin art. 9(3), aspect cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018;
h) eliminarea rolului actual al MFP in contextul procedurii de raspundere materiala a magistratilor pentru erori judiciare.
i) modificarea, respectiv largirea competentei de judecata a judecatorilor stagiari, in acord cu realitatile din sistemul judiciar si nivelul acestora de instructie;
j) revenirea la normele care consacrau accesul in functia de judecator la IICJ prin concurs, urmarindu-se, astfel, cresterea profesionalismului, dar si a transparentei si a obiectivitatii procesului decizional, context in care s-a introdus si cerinta dublei specializari a judecatorilor care acceseaza o functie la instanta suprema;
k) cresterea duratei mandatelor functiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, avand in vedere, in principal, natura atributiilor manageriale fixate prin lege in cazul acestor functii;
l) cresterea Procurorului General al Parchetului de pe langa ICCJ in procedurile de delegare;
B) Privind organizarea judiciara
Solutiile legislative preconizate pot fi rezumate, dupa cum urmeaza:
a) desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, context in care proiectul reglementeaza modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situatia personalului structurii, alte dispozitii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate in procedura etc.;
b) reglementarea detaliata a motivelor de revocare, precum si procedura de revocare a procurorilor numiti in cadrul DNA si DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei, in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia (opinia 924/2018) si deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018);
c) modul de exercitare a atributiilor manageriale in cadrul structurii de conducere a Parchetelor este reglementat prin lege, in raport cu exigentele CCR (Decizia nr. 345/2006);
d) abandonarea solutiei legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cat priveste compunerea completelor de judecata in Apel cu un numar de 3 judecatori si revenirea la formula initiala (2 judecatori), avand in vedere ineficienta normei in vigoare din perspectiva asigurarii calitatii procesului de deliberare, dar si in raport de volumul mare de activitate al instantelor de judecata, prin raportare la numarul de judecatori si la personalul auxiliar de specialitate;
e) limitarea posibilitatii infirmarii solutiei procurorului de catre procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate;
f) procedura detaliata de numire in functie in cadrul DIICOT/DNA, uniformizand regulile de recrutare/selectie a procurorilor din cele doua directii, din perspectiva conditiilor de numire (pregatire profesionala, reputatie, absenta sanctiunilor disciplinare in ultimii 3 ani, o vechime de cel putin 7 ani in functia de procuror/judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat potrivit legii prezente si a regulamentului aprobat prin Ordin al Procurorului General al PICCJ, concursul fiind organizat de DIICOT, respectiv DNA, acesta constand intr-un interviu ce urmeaza a fi transmis in direct prin mijloace de comunicare electronica);
g) proiectul aduce o serie de clarificari in legatura cu auditarea externa a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor judiciare, identificand mai clar scopul auditarii (identificarea si remedierea sistemului sub aspectul vicierii sau manipularii repartizarii aleatorii), dar si prevederi relative la modul de organizare a auditarii, actorii implicati (MJ, asociatiile profesionale ale magistratilor, societatea civila);
h) uniformizarea regulilor referitoare la salariul de baza si sporurile ofiterilor si agentilor de politie judiciara, detasati in cadrul Ministerului Public, stabilind ca salariul de baza si sporurile ofiterilor si agentilor de politie judiciara detasati in cadrul Parchetelor sunt cele prevazute pentru ofiterii si agentii de politie judiciara din cadrul DNA, interventia legislativa avand la baza considerente de echitate;
C) Privind Consiliul Superior al Magistraturii
Proiectul de lege urmareste:
a) Reafirmarea rolului constitutional al CSM, acela de garant al independentei justitiei, context in care au fost redate Plenului CSM o serie de atributii, amputate prin modificari legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale si comune ale carierei magistratilor si organizarea instantelor si parchetelor sunt date in competenta Plenului (Cap. IV, Sectia a 2-a, art. 33 - art. 37);
b) reformarea sistemului de alegere a membrilor judecatori si procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, in care membrii respectivi sunt alesi de toti judecatorii, respectiv de toti procurorii, la nivel national, iar nu doar prin votul magistratilor din cadrul instantelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislatia in vigoare, modificarea urmarind cresterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM in raport cu intregul corp al magistratilor;
c) extinderea sferei titularilor actiunii disciplinare in materia raspunderii disciplinare a magistratilor prin revenirea la sistemul existent anterior modificarii legislatiei operate in anul 2018, ministrul justitiei, procurorul general al PICCJ, respectiv presedintele ICCJ redevenind titulari ai actiunii disciplinare, diferentiat, in functie de categoria de magistrat in discutie, modificarea fiind in consonanta cu principiul echilibrului puterilor in stat care asigura, in fapt, principiul separatiei puterilor in stat, cu precizarea ca normele similare anterioare modificarii din 2018 au fost validate de catre CCR (2011); Rolul de instanta de judecata in materie disciplinara nu este afectat, acesta ramanand in competenta sectiilor CSM, conform Constitutiei.
d) revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspectiei Judiciare, in raport cu modificarile operate prin OUG nr. 77/2018 si observatii/recomandari din cadrul MCV (2018, 2019), context in care a fost reglementat colegiul de conducere al Inspectiei Judiciare, cu atributii clare, fiind deopotriva, reglementate atributiile Adunarii Generale ale inspectorilor judiciari, la nivel primar, cat si norme primare referitoare la numirea in functie a inspectorului-sef, a inspectorului-sef adjunct si a celor doi directori de inspectie din cadrul Inspectiei Judiciare; conform proiectului, inspectorul-sef si inspectorul-sef adjunct sunt numiti in functie de Plenul CSM, in urma unui concurs organizat de CSM prin INM, proiectul instituind si normele referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea si notarea candidatilor, contestarea rezultatelor etc;
e) o inovatie substantiala este cea cu privire la activitatea viitoare a CSM, dupa incheierea mandatului actualului CSM; proiectul de lege propune desfasurarea activitatii CSM in doua sesiuni ordinare si sesiuni extraordinare, la nevoie, in perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmand sa isi desfasoare activitatea la instante si parchete, cu exceptia presedintelui si a vicepresedintelui CSM, care urmeaza sa ramana au activitate permanenta; am propus aceasta solutie, intalnita in Olanda, de exemplu, unde justitia functioneaza foarte bine, plecand de la nevoia mentinerii profesionalismului magistratilor alesi in CSM, pastrarea contactului lor cu ceilalti magistrati, cu problemele din sistem, creseterea gradului de coeziune intre membrii CSM si colegii pe care ii reprezinta; subliniez faptul ca aceasta reforma ar urma sa intre in vigoare dupa incheierea mandatului actualului CSM.
As dori in incheiere sa subliniez din nou faptul ca aceasta viziune este o invitatie la dialog si constructie, ca vom zabovi asupra acestor propuneri pana cand vom fi cu totii siguri ca vom promova cele mai bune solutii.
Publicarea acestor proiecte este un obiectiv al Programului de Guvernare si o cerinta a Raportului MCV.
In scurt timp vom propune si o metodologie structurata si un calendar al consultarilor.
Vom consulta si partenerii nostri externi, in primul rand Comisia Europeana.
As dori in incheiere sa multumesc tuturor colegilor din Ministerul Justitiei cu care am lucrat direct pentru ca aceste proiecte sa poata fi lansate in termenul in care ne-am angajat initial.
Acest proiect se doreste o deschidere de drum si reprezinta doar unul din pilonii viitoarei Justitii romane, o justitie luminata de spiritul dreptatii.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
