Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Sectia de anchetare a magistratilor - un instrument de intimidare a Justitiei?


Sectia de anchetare a magistratilor - un instrument de intimidare a Justitiei?
de la 05 Apr. 2019
Sectia de anchetare a magistratilor - un instrument de intimidare a Justitiei?
Tags: sectia speciala magistratiaadina floreacontrol judiciarkovesiprocuror sef europeaneppoparchetul europeancoruptiefonduri europene

Presedintele Partidului National Liberal, Ludovic Orban, a declarat joi, la Targu Mures, ca saluta decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de revocare a controlului judiciar pentru Laura Codruta Kovesi, care ar arata adevaratul scop pentru care a fost infiintata Sectia Speciala pentru Anchetarea Magistratilor, acela de „instrument politic construit de Dragnea pentru a intimida”.


Orban: Sectia pentru anchetarea magistratilor este un instrument politic construit de Dragnea pentru a intimida

"As vrea sa salut Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a demontat complet decizia procurorilor PSD-isti prin care se instituise control judiciar pentru Laura Codruta Kovesi. Prin aceasta decizie se arata, odata in plus, care este adevarata fata a Sectiei Speciale pentru Anchetarea Magistratilor, adica un instrument politic care a fost construit de Dragnea pentru a intimida si pentru a-i pedepsi pe judecatorii si procurorii care indraznesc sa se lege de ei, indraznesc sa le ancheteze infractiunile si indraznesc sa-i pedepseasca pentru aceste infractiuni comise. 
 
PNL va continua campania de lobby pe care am dus-o si pana astazi, pentru a informa corect institutiile europene, Parlamentul European, Consiliul Uniunii, Comisia Europeana privitor la adevarul actiunilor actualei majoritati guvernamentale si vom face tot ce depinde de noi pentru a permite candidatului roman sa ocupe pozitia de procuror-sef al Parchetului European”, a spus Orban, intr-o conferinta de presa.
 
Acesta a amintit ca atat liderul popularilor europeni, cat si liderul ALDE, Guy Verhofstadt, cat si Partidul Socialist European au anuntat, la nivelul Parlamentului, ca sustin candidatura la functia de procuror-sef al Parchetului European a Laurei Codruta Kovesi, ca de altfel si presedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
 
Ludovic Orban a aratat ca orice demers facut de actuala majoritate impotriva sansei ca un roman sa ocupe o functie de prestigiu la nivel european, asa cum este functia de procuror-sef al Parchetului European, echivaleaza cu „o tradare a intereselor Romaniei”.
 
"Ii somez inca o data pe acesti iresponsabili, care fac tot ce pot pentru a dinamita imaginea Romaniei la nivel european, ii somez inca o data sa inceteze orice demers impotriva Laurei Codruta Kovesi si, de asemenea, sa inceteze orice agresiune impotriva justitiei pentru ca, va mai spun o data: orice ordonanta care va fi emisa in domeniul justitiei (...) va provoca daune ireparabile pentru Romania”, a mai afirmat liderul liberal.
 

CCR spune ca Sectia Speciala de investigare a magistratilor este constitutionala

 
La inceputul lunii martie, Curtea Constitutionala a decis, cu majoritate de voturi,  ca ordonanta de urgenta privind operationalizarea Sectiei speciale de investigare a magistratilor nu incalca legea fundamentala, respingand astfel criticile PNL si USR, a declarat un judecator la finalul sedintei.
 
Potrivit unor surse din cadrul CCR, decizia a fost luata cu 6 voturi in favoarea Sectiei si 3 voturi ”impotriva. Judecatorii care au votat impotriva OUG de operationalizare a Sectiei au fost Livia Stanciu, Stefan Minea si Daniel Morar.
 
Infiintarea Sectiei speciale de anchetare a magistratilor a fost facuta in 2017, prin modificarea legii privind organizarea judiciara, una dintre legile justitiei. Atacata la Curtea Constitutionala, noua prevedere a primit unda verde in ianuarie 2018.
 
 Dupa ce legea a intrat in vigoare, in iulie 2018, Guvernul a adoptat, in octombrie, o Ordonanta de Urgenta prin care a fost operationalizata sectia speciala in cadrul Parchetului General care va ancheta cauzele cu magistrati (detalii aici). Ordonanta de urgenta a fost apoi adoptata si de Parlament, iar PNL si USR au atacat legea la Curtea Constitutionala in decembrie 2018.

Sectia Speciala pentru magistrati, principala piedica in calea candidaturii Laurei Codruta Kovesi la sefia EPPO

 
Pe 15 februarie, procurorul SIIJ Adina Florea a chemat-o la audieri pe fosta sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, in urma unui denunt facut de fugarul Sebastian Ghita in decembrie anul trecut. Fugit in Serbia, dupa ce a fost trimis in judecata in mai multe dosare de coruptie, Ghita sustinea ca, in anul 2011, Kovesi i-a cerut sa achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele caruia exista un mandat international de arestare.
 
Pe baza denuntului facut de Ghita, Adina Florea a acuzat-o pe Laura Codruta Kovesi de luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa.
 
La o zi dupa amanarea dezbaterii privind constitutionalitatea SIIJ, Laura Codruta Kovesi a fost citata din nou, pentru data de 7 martie, la Sectia speciala, ziua in care, in cadrul conferintei presedintilor din Parlamentul European – liderii grupurilor politice si presedintele forului – au fost decisi urmatorii pasi de urmat in privinta numirii procurorului-sef european inainte de demararea negocierilor cu Consiliul Uniunii.
 
La audierea din 7 martie, Kovesi a aflat ca este urmarita penal intr-un al doilea dosar, in care este acuzata de constituirea unui grup infractional organizat in cadrul DNA si de complicitate la represiune nedreapta.
 
Ulterior, Parlamentul European a informat oficial Consiliul ca Laura Codruta Kovesi este candidatul pe care il sustine pentru sefia Parchetului European.
 
La 28 martie, Laura Codruta Kovesi a fost plasata sub control judiciar de procurorii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) in dosarul in care este acuzata de abuz in serviciu, luare de mita si marturie mincinoasa.
 
Fosta sefa DNA a contestat la Inalta Curte de Casatie si Justitie decizia, unde judecatorii i-au dat dreptate. Astfel, pe 3 aprilie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus ridicarea masurii preventive a controlului judiciar in cazul Laurei Codruta Kovesi.
 
Decizia ICCJ este definitiva.

Considerand-o un atac la adresa statului de drept, PNL vrea "desfiintarea acestei Sectii speciale de investigare a infractiunilor realizate de magistrati, care a capatat aspectul unui pluton de executie a magistratilor independenti in care comanda 'foc!' o da ministrul Justitiei la ordinul lui Dragnea”, a adaugat liderul liberalilor.

Forumul Judecatorilor cere desfiintarea Sectiei speciale de anchetare a magistratilor

 
Nu doar PNL se opune acestei institutii-instrument, ci si Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania”. Aceasta transmite intr-un comunicat de presa ca "solicita inca o data ferm puterii legislative si puterii executive sa desfiinteze imediat structura de parchet separata, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori”.
 
Forumul Judecatorilor aminteste ca, prin avizul sau, Comisia de la Venetia a sugerat reconsiderarea infiintarii unei sectii speciale pentru anchetarea magistratilor. "Ca alternativa, s-a propus folosirea unor procurori specializati, simultan cu masuri de salvgardare procedurale eficiente”, arata asociatia de magistrati.
 

Iata intreg comunicatul Asociatiei:

 
"Comisia de la Venetia a stabilit ca „Folosirea procurorilor specializati in astfel de cazuri [coruptie, spalare de bani, trafic de influenta etc.] a fost angajata cu succes in multe state. Infractiunile in cauza sunt specializate si pot fi mai bine investigate si urmarite de personal specializat. In plus, investigarea acestor infractiuni necesita foarte des persoane cu experienta speciala in domenii foarte specifice. Cu conditia ca actele procurorului specializat sa faca obiectul unui control judiciar adecvat, aduce multe beneficii si nu exista obiectii generale fata de un astfel de sistem.” CDL-AD (2014)041, Aviz interimar privind proiectul de lege privind Parchetul de Stat al Muntenegrului, par.17, 18 si 23
 
Prin Raportul ad hoc privind Romania (Regula 34) adoptat de Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), la cea de-a 79-a Reuniune Plenara (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a indicat faptul ca sectia pare ca "o anomalie in actuala structura institutionala, in special din cauza (i) faptului ca nu au existat date sau evaluari specifice care sa demonstreze existenta unor probleme structurale in justitie care sa justifice o astfel de initiativa; (ii) din cauza modului in care este desemnata conducerea si a (iii) faptului ca aceasta sectie nu ar avea la dispozitie anchetatori si instrumente de investigatie adecvate, spre deosebire de alte organe de urmarire penala specializate. De asemenea, s-a subliniat faptul ca acest organism ar fi supraincarcat imediat din pricina proiectelor de dispozitii care prevad transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, in timp ce numarul mic de personal nu este corespunzator pentru solutionarea acestora (15 functii in total, conform proiectului de lege). 
 
Mai mult, aceasta noua sectie va urmari infractiunile, chiar daca sunt implicate alte persoane, impreuna cu magistratii (spre exemplu, functionari publici, oficiali alesi, oameni de afaceri etc.), in conformitate cu formularea amendamentelor propuse la articolul 88 ind.1 alin. 11 din Legea nr. 304/2004. Aceasta ar putea conduce la conflicte de competenta cu parchetele specializate existente (DNA, DIICOT, parchetele militare), chiar daca autoritatile amintesc ca astfel de conflicte sunt, in mod normal, solutionate de Procurorul General. 
 
Mai important, exista si temeri ca aceasta sectie ar putea fi usor utilizata, in mod abuziv, pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera in cauzele importante, sensibile, in cazul in care reclamatiile impotriva unui magistrat au fost depuse incidental in acea cauza, deoarece ar intra automat in competenta noii sectii (situatie in care ar trebui sa se ia o decizie de disjungere a cauzei conform normelor generale de procedura penala in materia conexarii / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta sa ramana la procurorii competenti initial).”
 
Nu in ultimul rand, raportat la modalitatea de organizare si functionare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, apare extrem de greu de imaginat modalitatea in care procurorii din cadrul acestei Sectii ar putea ei insisi sa fie in mod real cercetati pentru eventuale infractiuni savarsite, in special cele in legatura cu serviciul. De altfel, ultimele modificari legislative aduse Legii 304/2004, realizate prin OUG 7 din data de 19.02.2019 prin care s-a adaugat la art. 88^1 alineatul 6, au fost percepute ca reprezentand un pas pentru plasarea Sectiei in afara autoritatii Procurorului general, pana la transformarea acesteia, de facto, intr-un parchet separat. 
 
Aceasta modificare legislativa a fost adoptata fara o consultare prealabila si fara avizul CSM care, de altfel, in sedinta din data de 25.02.2019, a hotarat transmiterea unei solicitari catre Guvernul Romaniei privind abrogarea OUG 7/2019, cu exceptia unor modificari introduse urmare a solicitarii CSM. Pe cale de consecinta, un magistrat vizat de actiuni indreptate impotriva sa de un procuror din cadrul acestei Sectii ar putea avea perceptia imposibilitatii faptice de a-si realiza o aparare adecvata. 
 
In conditiile in care punerea in miscare a actiunii penale impotriva unui magistrat poate conduce la suspendarea acestuia din functie, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie ar putea fi perceputa, raportat la aspectele analizate tinand de organizarea si functionarea sa, ca un factor de presiune de natura sa afecteze independenta judecatorului.
 
Autonomia functionala nu trebuie confundata cu autocratia institutionala, care presupune concentrarea puterii absolute in mainile unei persoane sau a unui grup restrans de persoane. Ca o contrapondere pentru astfel de riscuri pentru democratie, a aparut principiul limitarilor si al echilibrelor („checks and balances”), care presupune ca puterile dintr-un sistem democratic sa aiba aproximativ aceeasi pondere, respectiv ca acestea sa fie echilibrate pentru a se putea limita reciproc, evitand astfel excesul de putere – folosirea puterii statale in mod abuziv. 
 
Din punctul nostru de vedere, o astfel de ipoteza in materia raspunderii penale impune evitarea situatiilor in care un grup restrans de persoane sa detina puterea absoluta de a efectua acte de urmarire penala indiferent de infractiunea savarsita de o persoana, competenta data de calitatea acelei persoane (in speta, cea de magistrat). Aceasta deoarece norma de competenta se aplica inclusiv persoanelor din grupul restrans, ceea ce poate conduce, intr-un anumit context nedorit, la o forma de imunitate penala de facto, absoluta (pentru orice fel de infractiune), pe care si-o pot asigura membrii grupului restrans. 
 
Un astfel de sistem poate constitui un risc pentru regimurile democratice si in ipoteza nedorita in care conturarea unei autocratii institutionale ar putea permite asigurarea unei imunitati penale de facto, absolute (pentru orice fel de infractiune) pentru orice persoana care ar putea savarsi fapte de natura penala si careia i se aplica norma de competenta rationae personae (in speta, unor magistrati). 
 
Inainte de a fi infiintata Sectia speciala pentru investigarea infractiunilor din justitie, niciun procuror nu avea competenta absoluta in materie penala, astfel incat sa cerceteze un alt magistrat, indiferent de infractiunea pe care a savarsit-o. 
 
Altfel spus, niciun procuror care facea parte dintr-o structura de parchet nu putea asigura imunitate penala totala de facto altui procuror facand parte din acelasi grup restrans (structura de parchet) si nici impreuna nu puteau asigura o imunitate penala totala de facto oricarui alt magistrat. 
 
Sistemul limitarilor si al echilibrelor („checks and balances”) permitea oricarei structuri de parchet sa efectueze urmarire penala conform competentei proprii (spre exemplu, DNA in ceea ce priveste coruptia, DIICOT in ceea ce priveste crima organizata, parchetele nespecializate in ceea ce priveste infractiunile de drept comun etc.), astfel ca niciun procuror sau judecator nu putea avea premisele unei imunitati penale de facto, totale, absolute, in cazul in care ar incalca legea penala. 
 
Institutiile mentionate aveau o organizare proprie, erau organizate teritorial etc., astfel incat erau excluse de principiu legaturile atat de stranse facilitate de modul de organizare care sa permita un derapaj de la regulile democratiei. 
 
Or, prin modul in care a fost conceputa Sectia speciala pentru investigarea infractiunilor din justitie, toate infractiunile savarsite de un magistrat sunt in competenta exclusiva a acestei sectii, indiferent de natura sau gravitatea lor. Aceasta regula se aplica inclusiv in situatia ipotetica – evident, nedorita in viitor, dar care nu poate fi exclusa ca rationament intr-un demers cognitiv criminologic – ca membrii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, individual sau impreuna, sa se afle in situatia de a fi investigati pentru vreo infractiune.
 
Un stat de drept, asa cum se pretinde si statul roman, are obligatia de a respecta normele minime general acceptate pentru independenta justitiei, in orice stat membru al uniunii europene.
 
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania 
- judecator Dragos Calin, Curtea de Apel Bucuresti, co-presedinte
- judecator Anca Codreanu, Tribunalul Brasov, co-presedinte”

Cazul Kovesi a starnit indignarea europenilor
 

Presiunile exercitate de Guvernul de la Bucuresti impotriva candidaturii lui Kovesi la sefia Parchetului European sunt mai mult decat flagrante. Insusi ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat ca va face tot ce ii sta in putinta ca fosta sefa DNA sa nu ajunga la conducerea EPPO.

Desi au incercat s-o discrediteze pe plan international, autoritatile romane n-au facut altceva decat sa le arate europenilor ca se tem de fosta sefa a Directiei Nationale Anticoruptie, afirmatie care ii apartine  fostului sef al Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean. Acesta a spus ca "s-au speriat atat de tare de Kovesi”, incat totul "a intrat in vrie” si se va face totul ca Laura Codruta Kovesi sa nu reuseasca sa obtina postul de procuror-sef la Parchetul european. "Daca acolo se va continua sa fie numita, aici se va continua sa fie condamnata”.

Orice ar spune despre Kovesi Guvernul de la Bucuresti, un lucru e cert: Fosta sefa DNA este candidatul preferat al Uniunii Europene pentru ocuparea postului de procuror-sef european. O demonstreaza, in primul rand, faptul ca Kovesi a obtinut cele mai multe voturi in ambele Comisii ale PE, in cursa pentru desemnarea procurorului-sef european
 

Opinii ale unor personaje ce ocupa functii cheie in politica Uniunii Europene sau pe scena jurnalismului mondial:

 
 
Europarlamentar GUE, catre Kovesi, la audierile din Parlamentul European pentru sefia EPPO: "Sunt complet solidara cu dvs referitor la atacurile la care ati fost supusa".
 
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: "Kovesi este candidata preferata de Parlamentul European"
 
Eurodeputata de la Verzi, la audierile din PE pentru candidatura la Parchetul European: "Sunt mandra ca se afla aici in ciuda groaznicei campanii pe care propriul sau guvern a lansat-o impotriva sa. Nu credem ce se spune si eu personal am motive sa cred, pentru ca stiu ce se intampla cand trimiti la inchisoare persoane din sfere inalte".

Faptul ca europarlamentarii romani ai PSD-ALDE nu sustin candidatura lui Kovesi la PE a atras atentia si presei straine, care analizeaza critic situatia, spunand ca "Romania isi autosaboteaza candidatul la sefia Parchetului European".

Si alte publicatii straine au abordat subiectul "Kovesi", tragand un semnal de alarma asupra modului agresiv prin care Executivul Dancila se opune candidaturii lui Kovesi.
 
 
Bloomberg merge mai departe cu acuzatiile la adresa autoritatilor romane, spunand ca fosta sefa DNA a fost demisa din functie la ordine politice, fiindca a devenit incomoda pentru marii corupti ai Romaniei.
 
 
 
Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European a trimis o scrisoare presedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, prin care trage un nou semnal de alarma cu privire la ceea ce se intampla in tara noastra. Seful ALDE Europa se declara ingrijorat de jocurile pe care le fac guvernantii de la Bucuresti, cerandu-i presedintelui PE sa apere procesul de selectie a procurorului-sef european si sa garanteze participarea Laurei Codruta Kovesi la sustinerea candidaturii sale. Scrisoarea trimisa de Guy Verhofstadt este semnata, de asemenea, si de europarlamentarul olandez Sophie in’t Veld.
 
Mai mult decat atat, la inceputul saptamanii, ALDE Europa a decis sa inceapa formatiunile prin care exclude formatiunea romaneasca condusa de Calin Popescu Tariceanu din marea familie europeana cu acelasi nume, pe motiv ca liderul ALDE Romania a mintit si nu si-a tinut promisiunile facute in fata europenilor, referitor la directia in care e guvernata tara.
 
Se pare ca Tariceanu le-ar fi promis europenilor ca nu va sustine alte Ordonante pe Justitie marca PSD si va respecta principiile statului de drept, lucru pe care l-a uitat repede, desigur.


Senior Editor Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 4.92 din 5 - 6 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016