Ce legatura exista intre suedezi si minerii din Rosia Montana? Concediile medicale si restaurantul care a falimentat

Ce legatura exista intre suedezi si minerii din Rosia Montana? Concediile medicale si restaurantul care a falimentat somajconcediu medicalindemnizatie

Ca sa-i intelegi pe vanatorii si pescarii din Jamtland - nordul Suediei - sau pe minerii din Rosia Montana trebuie sa le decriptezi cultura. Sociologul Talcot Parsons spunea ca poti schimba tipul de actiune al unei populatii daca ii schimbi cultura. Putem sa spunem si altfel- pot intelege actiunea prezenta a unei populatii daca ii inteleg cultura care o fundamenteaza si o descrie.
Primul comportament paradoxal

Vigurosii suedezi sunt campioni europeni la zilele de concediu medical -40 de zile de concediu medical pe an comparativ cu 10, cat au germanii.

O explicatie am avut-o citind materialul “Suede: Un pays de malades en bonne sante”, publicat pe 3.03.2009  in “Courrier international” si republicat in 11.04.2017. Materialul a aparut initial in cotidianul Expressen Stockholm.

Acest fapt este paradoxal: suedezii au o viata sanatoasa, fac sport, au grija de sanatatea si de corpul lor, sunt constienti de importanta alimentatiei si cheltuiesc averi pentru produsele dietetice.

Concediile medicale au costat statul Suedez 9,3 miliarde de euro pe an intre 1997 si 2007.

Pentru a gasi o explicatie , etnologii Jonas Frykman si Kjell Hansen au realizat studiul “L’ohalsans tid” (Timpul celor fragili). Explicatia nu este usoara.

In primul rand ne raportam la o indemnizatie de concediu medical mai mult decat generoasa. In al doilea rand este vorba de interpretarea pe care o au indivizii referitor la drepturile si modelele culturale locale. Cu ocazia acestui studiu au fost spulberate cateva stereotipuri false: nu profita de situatie nici imigrantii, nici tinerii . Situatia nu este generata de orarul de lucru.

Atunci, despre ce este vorba? S-a dovedit ca rezidenta geografica - si, implicit, culturala - are cea mai mare importanta. Au fost luate in calcul cinci localitati din doua regiuni: Jamtland (Nord) si Jonkoping (Sud). Cei doi cercetatori s-au folosit de conceptul de “habitus” in analiza lor -comportamentul de baza al unui individ pornind de la seturi fixe de perceptii si interpretari.

Vinovatii titulaturii de campioni europeni la numarul de zile de concediu medical sunt locuitorii din Jamtland. Aici se tolereaza folosirea concediilor medicale pentru a rezolva probleme locale, cum ar fi somajul. Se accepta social in Jamtland ca oamenii sa primeasca indemnizatii de concediu medical in timp ce se dedau unor activitati ca vanatoarea sau pescuitul.

Pentru Frykman si Hansen toleranta fata de acest comporatment este legata de un sentiment de excluziune, de resemnare, de marginalizare. Oamenii din Nord se simt uitati si abandonati de ceilalti, mai ales de cei din Sud. Pentru ei este justificat sa ia ceea ce pot sa ia. Este un fel de logica de Robin Hood-sa iei de la bogati si sa dai la saraci.

Al doilea set de comportamente paradoxale

Minerii din Rosia Montana prefera sa moara de foame decat sa traiasca din vanzarea legumelor cultivate in gradina. Daca ar face acest lucru “ar muri de rusine”. Ei sunt mineri, nu zarzavagii. Acest fapt mi-a fost confirmat de cele cinci familii de mineri Rosieni relocati in comuna Sard. Populatia din Sard castiga mult prin comertul cu legume, fiind foarte opulenta.

Cum se explica indaratnicia rosienilor. Ei sunt depozitarii unei “culturi de dependenta”: odata ce s-au apucat de minerit nu vor mai putea practica o alta meserie. De altfel in Rosia Montana barbatul care nu este miner nu este considerat, in fapt, barbat.

De asemenea rosienii au un mare respect pentru “holoangeri” : cei care iau aur din mina fara incuviintarea proprietarilor minei. Rosienii considera ca Dumnezeu a pus aur in mina pentru toata lumea.

Rosienii nu au in comuna lor nici un restaurant. Ei considera ca cine mananca in oras nu are ce manca acasa. O rusine! Restaurantul pe care Gabriel Ressources l-a construit la Rosia Montana in 2004 a dat faliment.

Cred ca am demonstrat cat de importante sunt modelele culturale pentru a descrie actiunile unor populatii. Daca se reuseste acest lucru, nimic nu mai pare paradoxal. Ar trebui sa inteleaga acest lucru si guvernantii nostri si sa puna mai mult accent pe cultura.