ANALIZA. Criza energetica se adanceste: Europa, din rau in mai rau. Ne poate salva energia eoliana offshore?
criza energeticacriza energie
Preturile energiei electrice ating in Europa niveluri record, in timp ce gazul natural a urcat marti la un varf de 294 EUR/MWh pe bursa din Austria, inchizand sesiunea la 275,3 EUR/MWh, de asemenea, un nivel maxim istoric pentru seria de preturi de inchidere.
Problema energiei capata astfel o dimensiune si mai presanta, cu toate ca raspunsurile pe termen scurt si cele pe termen lung trebuie sa ia in calcul variabile si incertitudini diferite.
Preturile foarte ridicate din prezent urca, insa, si valorile pentru scadente mai indepartate, sporind atractivitatea unor proiecte cu timp indelungat de realizare.
Energia eoliana offshore, cea produsa in grupuri de turbine eoliene situate in mari si oceane, in apropierea coastelor sau mai departe de tarm, ar putea fi unul dintre raspunsurile pe termen lung la numeroase provocari climatice si economice.
Nevoia de energie mondiala a fost intr-o sustinuta si continua crestere in ultimele decenii, traseu intrerupt doar pe perioada pandemiei.
Foamea de energie din tarile emergente, cu investitii masive in productie industriala si infrastructura, nu a fost contracarata de optimizari tehnologice comparabile.
Potrivit EIA, productia de energie ar urma sa creasca cu 47% pana in 2050. In SUA, petrolul si gazele naturale ar urma, la orizontul aceluiasi an, sa continue sa fie sursa principala de productie.
Energia eoliana offshore foloseste forta vantului pe mare, acolo unde nu este diminuata de obiecte si bariere, fie ele naturale sau construite, oferind astfel o resursa regenerabila eficienta. Costul investitiei tinde sa fie foarte mare, pentru ca instalarea unor structuri uriase pe mare este o procedura complexa si, in general, sunt preferate grupuri de putere mare. Potrivit asociatiei Wind Europe, in medie, fermele sunt instalate la o adancime de 27,1 m si la o distanta de 33 de km de coasta.
Impactul vizual si acustic este diminuat de distanta fata de asezarile locuite, iar specificul transportului naval permite dimensiuni mai generoase decat cele disponibile cu usurinta in modul de transport terestru.
Pe de alta parte, organizatiile de mediu atrag atentia ca instalatiile offshore nu sunt lipsite de costuri: ele fragmenteaza si reduc habitatul unor specii marine, iar turbinele pot reprezenta un pericol major pentru pasari.
In plus, traficul marin este amplificat, iar turbinele sunt deseori realizate cu fibre de carbon sau kevlar, astfel incat nu pot fi reciclate in mod uzual.
Piata energiei eoliene se concentreaza, in continuare, pe energia eoliana onshore (terestra): 81% din instalatiile noi din Europa au fost onshore.
Pentru perioada 2022-2026, Wind Europe estimeaza ca doar un sfert din facilitatile nou construite de 117 GW vor fi offshore.
Totusi, la nivel global cresterea masiva a sectorului este estimata a veni dupa investitii cumulative de aproape 1 trilion de dolari in 2031, potrivit BNEF.
Capacitatea globala instalata ar urma sa creasca de aproape 10 ori, in 11 ani, pana in 2031, pana la 330 GW.
Valul de investitii ar urma sa fie condus de China, Marea Britanie, SUA si Germania.
Cei mai mari producatori de turbine eoliene pentru piata europeana sunt Siemens Gamesa si Vestas.
In plan global, in afara Chinei, Siemens Gamesa are o cota de piata de 13%, in timp ce Vestas si GE au aproximativ 4% fiecare.
Competitia dinspre producatorii chinezi se va intensifica insa, in anii urmatori.
Pe primele locuri in China se afla Goldwind, cu 11,38 GW instalati in 2021, Envision cu 7,81 GW si Windey cu 7,64 GW.
In comparatie, Europa are o capacitate totala de 28,4 GW si in prima jumatate a anului a conectat doar 30 MW offshore, desi alte 7 proiecte sunt in constructie, si cresterea in anii urmatori se asteapta a fi puternica, in special in perioada 2027 - 2030.
Dupa Marea Britanie, Germania, Danemarca, Olanda si Polonia sunt asteptate a fi cele mai active in domeniul noilor instalari.
Pe de alta parte, potrivit Wind Europe, nivelul planificat este insuficient pentru a atinge tintele climatice asumate.
Doar pe segmentul offshore, Europa ar avea nevoie de o capacitate anuala noua de 8 GW in medie.
Cel mai mare proiect in constructie, Hornsea din Marea Britanie, are o capacitate de 1,38 GW, obtinuti cu 165 de turbine Siemens Gamesa, si ar urma sa fie gata in 2023.
Coreea de Sud are in plan un giga-proiect de 8,2 GW, estimat a fi gata in 2030, la un cost de 36 de mld. dolari - care probabil va fi mult depasit avand in vedere tendintele inflatiei globale.
Intre companiile care dezvolta parcuri eoliene, 18 din 25 sunt firme de utilitati diversificate.
Dintre acestea, 6 sunt focalizate doar pe proiecte regenerabile: Acciona, Apex Clean Energy, Invenergy, RES Group, RWE, si China Suntien Green Energy.
In Europa, EDF Renewables, Enel, Ørsted si Vattenfall sunt dezvoltatori partial sau integral detinuti de stat.
Dezvoltarea pietei a atras atentia gigantilor din domeniul petrolului.
Equinor din Norvegia are ambitia de a fi unul dintre jucatorii globali majori in 2030, vizand 12-16 GW.
Unele proiecte ar merge in tandem cu extractia de petrol, de exemplu in cazul studiului pentru ansamblul care ar oferi energie pentru operatiunile din regiunea Troll in 2027.
TotalEnergies are in consructie 6 GW de proiecte offshore, din care 2GW ar fi disponibili pana in 2025.
Shell are deja 4,3 GW de proiecte si planuieste alte unitati de 16,7 GW.
BP are in plan 3 GW in apropierea Irlandei si 4,4 GW in SUA.
Cu eficienta imbunatatita si experienta in gestionarea fluctuatiilor economice, gigantii din industria petrolului resimt in pus presiunea impusa energiei obtinute din combustibili fosili, iar preturile mari din prezent le ofera posibilitatea de a face rezerve ample de cash pentru investitii viitoare.
Romania are in plan dezvoltarea energiei eoliene offshore in Marea Neagra.
Capacitatea planuita de WPD din Germania pentru cele doua proiecte din Marea Neagra este de 1,9 GW.
Daca pretul energiei ramane ridicat, nivelul asteptat al costului de productie de 80 EUR/MWh va fi unul deosebit de profitabil.
La inceputul saptamanii, pe OPCOM, energia depasea 500 EUR/MWh.
Potrivit Bancii Mondiale, Romania ar avea un potential de 76 GW energie eoliana offshore, din care 22 GW pe platforme de pana la 50 de m adancime (cu cat adancimea e mai mare, cu atat costurile sunt mai ridicate) – restul pe platforme plutitoare.
Nevoia de optiuni alternative pentru productia de energie este imensa, si accentuata de planul-cadru de reducere a emisiilor de carbon.
Desi chiar in procesul de fabricatie, transport si instalare, turbinele eoliene aduc un anume nivel de emisii, iar stocarea lor dupa perioada de utilizare implica, de asemenea, costuri de mediu, procesul este unul ce va fi luat tot mai mult in seama, avand in vedere costul de mediu, dar si economic, al combustibililor fosili.
Situatia actuala de pe piata energiei pune un reflector inca si mai puternic asupra nevoii de surse noi, iar Romania ar putea utiliza o parte din resursele PNRR pentru a sprijini dezvoltarea sectorului, tinand, insa, seama, si de amplasarea potrivita pentru a respecta constrangerile de mediu.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
