De ce majorarile salariale nu se resimt in buzunarele romanilor
inflatiescumpiritaxa pe lacomiefacturisalariu minim 2019
De la 1 ianuarie 2019, Guvernul Romaniei a majorat salariul minim brut pe economie, si a introdus sistemul de plata diferentiata a acestuia, in functie de studiile angajatului. Cu toate acestea, nivelul de trai al romanilor nu cunoaste o imbunatatire, fiindca maririle de salarii sunt "inghitite" de o gaura neagra a inflatiei. Cu alte cuvinte, romanul ia cu o mana si da cu doua.
Incepand cu data de 01.01.2019, potrivit Hotararii nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, salariul de baza minim brut a crescut de la 1.900 lei cat a fost in anul 2018 la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand 12,43 lei/ora.
Mai mult decat atat, tot incepand cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul incadrat pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel putin un an in domeniul studiilor superioare, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, fara a include sporuri si alte adaosuri, s-a majorat de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore in medie pe luna, reprezentand 14,044 lei/ora.
Concret, din 2019 avem doua tipuri de salarii minime brute:
-
2.080 lei – pentru cine nu se incadreaza la punctul de mai jos;
-
2.350 lei – pentru personalul incadrat pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel putin un an in domeniul studiilor superioare.
Totusi, cresterea salariului minim brut pe tara a fost aspru criticata de IMM-urile din Romania, care acuza Guvernul ca a impus aceasta masura agresiv companiilor, companii care nu fac fata cu noile cheltuieli si ameninta cu disponibilizari, scumpiri, insolventa si chiar faliment.
IMM-urile si-ar fi dorit o analiza de impact, un studiu pe termen lung si o consultare cu autoritatile pe aceasta tema, insa s-au trezit peste noapte cu o povara fiscala din ce in ce mai greu de dus.
Oamenii de afaceri din Romania spun ca majorarile sunt facute superficial, ca Guvernul nu cunoaste piata si ca situatia economica a populatiei va avea mai mult de suferit in aceste conditii, decat sa se bucure de un nivel de trai mai ridicat.
Si de parca ar fi avut gurile aurite, IMM-urile au ocazia sa vada acum exact efectele asupra carora trageau semnale de alarma. Oamenii nu traiesc mai bine, iar cresterile salariale sunt doar un miraj anulat de rata inflatiei care a facut ca preturile alimentelor de baza sa creasca, la fel si carburantii, sau facturile.
La rata inflatiei se adauga si celebra taxa pe lacomie, care produce scumpiri la randul ei in serviciile companiilor de telecom, energie si gaz.
Daca rata inflatiei este privita de multi ca un slogan populist care de fapt nu are nicio legatura cu economia romaneasca, sa privim asupra unui calcul mai simplu de realizat si sa vedem cu cat ramane un roman in buzunar, dupa ce isi achita darile catre stat.
Salariu minim brut pe economie – 2.080 lei
CAS (25%): 520 lei
CASS (10%): 208 lei
Deducere: 465 lei
Impozit: 89 lei
Salariu net: 1.263 lei
CAM (2.25%): 47 lei
Pentru a plati un salariu net de 1.263 lei, angajatorul cheltuie suma de 2.127 lei.
Salariu minim brut pe economie – 2.350 lei
CAS (25%): 588 lei
CASS (10%): 235 lei
Deducere: 390 lei
Impozit: 114 lei
Salariu net: 1.413 lei
CAM (2.25%): 53 lei
Pentru a plati un salariu net de 1.413 lei, angajatorul cheltuie suma de 2.403 lei.
Si din acesti 1.200-1.400 de lei romanul nu a terminat cu darile catre stat, sa nu uitam de impozitele la case, masini, de roviniete, de accizele platite la carburanti, tutun, alcool.
Abia daca mai raman bani de facturi, si de cosul zilnic. Cos zilnic afectat de inflatie, sa nu uitam ca, in octombrie 2018, Romania inregistra pentru a opta luna consecutiv, cea mai mare rata a inflatiei din UE.
A urmat apoi devalorizarea leului in raport cu euro, cresterea ROBOR, scumpirea serviciilor de electricitate, telecom si gaz, scumpirea serviciilor bancare prin majorarea dobanzilor la credite, iar lucrurile s-au inrautatit. Iar acest lucru o spun analistii economici, care ne spun ca, desi Romania are pe hartie o crestere economica, nu e cazul sa deschidem sampania, fiindca previziunile pentru 2019 nu arata deloc bine.
Leul isi va continua deprecierea. Euro va ajunge la 5 lei
Leul va continua tendinta de depreciere pana cand euro va atinge pragul de 5 lei, spune analistul financiar Marcin Lipka, despre care Bloomberg spune ca ofera cele mai corecte prognoze pentru monedele din Europa de Est.
Leul romanesc, alaturi de lira turceaca, sunt monedele cu cele mai slabe evolutii din regiune in primele luni din 2019, iar deprecierea monedei nationale va continua pe parcursul urmatoarelor 12 luni, spune expertul Marcin Lipka.
Cursul monedei nationale este in acest moment de peste 4,75 lei pentru un euro, iar potrivit previziunilor lui Lipka, va mai urma o scaderede cinci procente pana la finalul anului.
"Principala problema in Romania vine pe partea fiscala, avand in vedere riscurile economice care se prefigureaza. Pe masura ce cresterea economica incetineste, devine dificil sa iei in calcul majorarea ratei dobanzii sau sa tii bugetul sub control”, spune reputatul analist.
Cursul va scadea pana la 4,9 lei pentru un euro pana la sfarsitul anului, inainte de a atinge 5 lei/euro in aprilie 2020, prognozeaza Lipka. Banca Nationala a Romaniei a anuntat marti un curs de referinta de 4,7526 lei/euro, in crestere fata de nivelul atins luni, de 4,7507 lei/euro.
Practic, doar lira turceasca va mai avea o evolutie la fel de slaba ca cea a leului in urmatorul an, in intreaga regiune. Lipka prognozeaza o scadere a monedei turcesti, de la nivelul de 5,67 de lire pentru un dolar, la peste 6,10 lire/dolar pana la finalul anului si un curs de 6,20 lire/dolar spre sfarsitul primului trimestru al anului 2020.
Pietele financiare tulburi din cele doua tari se pot astepta putin sprijin din partea unei economii globale fragile, mai spune Marcin Lipka, analist senior la firma de brokeraj poloneza Cinkciarz, care, potrivit clasamentului Bloomberg,ofera cele mai bune prognoze pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa.
Cursul leului in raport cu euro si dolarul a crescut semnificativ la inceputul anului, dupa ce Guvernul a adoptat Ordonanta 114, care a impus o cota de impozitare a bancilor de 1,2%. Asadar, in primul trimestru din acest an, bancile au identificat pentru prima data un risc sever la adresa stabilitatii sectorului bancar.
Printre efectele ordonantei se numara scaderea profitabilitatii, cu efect potential asupra fondurilor proprii, distorsiuni ale functionarii pietei monetare, deprecierea leului, accelerarea efectelor inflationiste, scumpirea creditarii, contractia creditarii, retragerea investitorilor din bancile din Romania si scaderea calitatii serviciilor bancare locale prin diminuarea sau renuntarea la investitiile planificate.
Comisia Europeana, ingrijorata de deficitele mari ale economiei romanesti
Si Comisia Europeana este nemultumita de cum merg treburile in bucataria economiei romanesti, fiind ingrijorata de deficitele mari ale tarii noastre si de faptul ca spatiul fiscal este deteriorat de masuri ineficiente si aplicate haotic.
"In ceea ce priveste situatia din Romania, dupa cum stiti, ne-am exprimat ingrijorari fata de intreaga traiectorie fiscala a bugetului.
Pentru al doilea an la rand, Romania este intr-o procedura de abatere semnificativa, ceea ce inseamna ca traiectoria sa bugetara deviaza semnificativ de la cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere, si de acea este important ca Romania sa reduca in mod substantial deficitul bugetar.
Recomandarea Consiliului a fost o imbunatatire structurala de un procent. De acea cand discutam despre politica fiscala, putem vorbi de transferul poverii fiscale, dar nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe”, a afirmat, sambata, Valdis Dombrovskis, care este si comisarul european responsabil pentru moneda euro si dialogul social, intr-o conferinta de presa, la Bucuresti, la finalul reuniunii informale a ECOFIN.
Romania va fi prinsa pe picior gresit de evenimentele din exterior
Daniel Daianu, membru in Consiliul de Administratie al BNR, nu vede cu ochi buni evolutia economica mondiala, considerand ca Romania nu este suficient de stabila incat sa nu fie afectata de tensiunile comerciale externe, din contra, la noi se impune de urgenta o corectie a deficitelor externe .
Daianu subliniaza vulnerabilitatea economica a Romaniei in raport cu desfasurarea evenimentelor pe plan extern, spunand ca "dinamica macroeconomica interna a Romaniei din ultimii ani nu este sustenabila in primul rand din cauza evolutiei deficitelor externe, cu atat mai mult in contextul international in deteriorare".
In aceste conditii, spune Daianu, " o corectie a deficitelor externe devine inevitabila mai devreme sau mai tarziu, tragaciul putand fi un soc extern".
Din aceasta perspectiva, corectia, cand va avea loc, este bine sa fie cat mai putin fortata. Ea are sens si din perspectiva aderarii la zona euro si a intrarii, in prealabil, in mecanismul cursurilor de schimb, ambele imposibile fara o consolidare bugetara solida si controlul deficitelor externe.
Citeste aici despre
vulnerabilitatea economica a Romaniei
Dar cum avertismentele exertilor intra pe o ureche si ies pe alta, sa aruncam o privire asupra unor calcule elementare. Cum arata salariul minim acum cativa ani si ce puteai face cu acei bani, in functie de rata inflatiei si cum arata acum, si pe ce ii poti cheltui.
Februarie 2019
Salariul minim net: 1.263 de lei
Salariul mediu net: 2.933 de lei
Un litru de benzina: 5,72 de lei
Un roman care incaseaza salariul minim putea cumpara 220 de litri de benzina.
Un roman care incaseaza salariul mediu putea cumpara 512 de litri de benzina.
Rata anuala a inflatiei: 3,83%
Februarie 2018
Salariul minim net: 1.162 de lei
Salariul mediu net: 2.487 de lei
Un litru de benzina: 5,18 de lei
Un roman care incaseaza salariul minim putea cumpara 224 de litri de benzina.
Un roman care incaseaza salariul mediu putea cumpara 480 de litri de benzina.
Rata anuala a inflatiei: 2,1%
Februarie 2017
Salariul minim net: 1.065 de lei
Salariul mediu net: 2.236 de lei
Un litru de benzina: 4,81 de lei
Un roman care incaseaza salariul minim putea cumpara 221 de litri de benzina.
Un roman care incaseaza salariul mediu putea cumpara 464 de litri de benzina.
Rata anuala a inflatiei: -1,1%
In concluzie, lucrurile sunt cat se poate de evidente: desi salariul minim brut a crescut, puterea de cumparate a scazut, fiindca rata inflatiei nu este tinuta sub control prin politici fiscale eficiente.
Salariul minim in tarile UE
La 1 ianuarie 2019, 22 dintre cele 28 de state membre UE acordau un salariu minim national, arata statistica Eurostat. Exceptiile sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda si Suedia.
Bulgaria se afla la coada clasamentului. Vecinii de la sud de Dunare au un salariu minim de 286 de euro, aflandu-se la o distanta considerabila fata de letoni (430 de euro), romani (446 de euro) si maghiari (464 de euro).
Dintre tarile est-europene, cel mai bine stau la acest capitol Croatia (506 de euro), Cehia (519 de euro), Slovacia (520 de euro), Polonia (523 de euro), Estonia (540 de euro) si Lituania (555 de euro).
In sudul UE, salariul minim variaza de la 684 de euro in Grecia, 700 de euro in Portugalia, 762 de euro in Malta, 887 in Slovenia pana la 1.050 de euro in Spania.
Cele mai mari niveluri se inregistreaza in Marea Britanie (1.453 de euro), Franta (1.521 de euro), Germania (1.557 de euro), Belgia (1.594 de euro), Olanda (1.616 de euro), Irlanda (1.656 de euro) si Luxemburg (2.071 de euro) .
Citeste si:
Pe 2 mai, Banca Nationala publica indicele de referinta pentru creditele acordate consumatorilor, reglementat prin OUG 19/2019
Un produs media marca Rentrop&Straton 
