Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Avertismentul Comisiei Europene: Nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe in Romania


Avertismentul Comisiei Europene: Nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe in Romania
de la 06 Apr. 2019 Exclusiv
Avertismentul Comisiei Europene: Nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe in Romania
Tags: taxeimpoziteinvatamantsomajajutor socialpsdeconomiedatorie externa romaniadeficit comercial

Vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, prezinta situatia economica a Romaniei, exprimandu-si ingrijorarea fata de " intreaga traiectorie fiscala a bugetului". De asemena, oficialul subliniaza ca masurile luate de Guvernul de la Bucuresti in materie fiscala deviaza de la cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere, motiv pentru care se impune o reducere rapida si semnificativa a deficitului bugetar.

Valdis Dombrovskis vorbeste in termeni duri despre economia Romaniei si politica fiscala aplicata de Guvernul Dancila, catalogand masurile economice luate de Executiv drept deviante si ineficiente, atat in timpul lui Ponta, cat si in ultimii doi ani cu doamna Viorica premier.
 
Oficialul european recomanda Guvernului sa reduca cat mai rapid deficitul bugetar, intr-un mod substantial. Totodata, Dombrovskis subliniaza ca Romania nu isi permite in acest moment sa aplice reduceri de taxe, fiindca Comisia Europeana "nu vede spatiul fiscal care sa sustina o astfel de masura", insa ii recomanda Guvernului sa creeze cadrul unor reduceri de acest gen, care se impun pentru unele categorii de persoane.
 
"In ceea ce priveste situatia din Romania, dupa cum stiti, ne-am exprimat ingrijorari fata de intreaga traiectorie fiscala a bugetului. 
 
Pentru al doilea an la rand, Romania este intr-o procedura de abatere semnificativa, ceea ce inseamna ca traiectoria sa bugetara deviaza semnificativ de la cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere, si de acea este important ca Romania sa reduca in mod substantial deficitul bugetar. 
 
Recomandarea Consiliului a fost o imbunatatire structurala de un procent. De acea cand discutam despre politica fiscala, putem vorbi de transferul poverii fiscale, dar nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe”, a afirmat, sambata, Valdis Dombrovskis, care este si comisarul european responsabil pentru moneda euro si dialogul social, intr-o conferinta de presa, la Bucuresti, la finalul reuniunii informale a ECOFIN.
 

Comisia Europeana cere Guvernului sa reduca taxele pentru salariatii prost platiti

 
Oficialul european a spus ca, in timpul reuniunii de la Bucuresti, ministrii de Finante din Uniunea Europeana (UE) au discutat despre reducerea taxelor in ceea ce priveste forta de munca, mai ales pentru categoriile slab platite.
 
"In general, sfatul Comisiei Europene este reducerea taxelor pe munca, in special munca platita cu salarii mici si transferul spre alte baze de impozitare, care sa fie mai putin daunatoare pentru crestere. Iar acest lucru este valabil in special pentru tarile cu un nivel ridicat al sarcinii fiscale. (...) Am subliniat astazi ca statele ar trebui sa reduca povara fiscala pentru forta de munca si sa se indrepte spre alte resurse pe care sa le investeasca in crestere”, a precizat Dombrovskis.
 

Romania a ajuns in aceasta situatie din cauza ca a neglijat avertismentele UE

 
La fel cum se intampla si in Justitie, Romania "tace si face". Desi institutiile europene trag semnale de alarma peste semnale de alarma si avertizeaza autoritatile romane cu sanctiuni dintre cele mai dure, cum ar fi invocarea Articolului 7 din Regulamentul UE, guvernantii nostri isi vad de ale lor pe principiul "cainii latra, ursul merge".
 
Insa efectele acestei guvernari irationale si rupte de Uniunea Europeana incep sa isi faca efectul. Daca in 2015 Guvenul reducea TVA-ul cu 4%, in ciuda avertismentelor Comisiei Europene cu privire la impactul economic negativ pe termen mediu si lung, astazi incep sa fie resimtite aceste consecinte.
 
Atunci, premier era Victor Ponta, desigur ca actualul Executiv ar putea avea o scuza, insa si Dancila si Ponta au fost promovati de acelasi partid, PSD, deci orice scuza invocata de autoritati pe aceasta tema valoreaza fix cat doctoratul fostului premier, adica zero.
 
Ponta intentiona in 2015 sa reduca cota TVA de la 24%, la 19%, insa Comisia Europeana a incercat sa il faca pe premier sa se razgandeasca si a reusit doar sa castige un procent. Astfel, cota TVA a ajuns la 20%. Inacceptabil si asa, spune Comisia.
 
Anii au trecut si iata-ne in 2019, cu un spatiu fiscal deteriorat, care impovareaza romanul cu taxe, imposibil de micsorat tocmai din cauza ca spatiul fiscal a fost ciopartit in special de reducerea cotei TVA.
 

Comisia Europeana, ingrijorata de lipsa de competitivitate a Romaniei

 
"Suntem ingrijorati de pierderea recenta de competitivitate si de largirea deficitelor de cont curent in cazul Romaniei. In ceea ce priveste dezechilibrele, problema este ca Romania a reintrat in procedura de dezechilibru macroeconomic, in actualul ciclu, in ciuda faptului ca iesise acum doi ani.
 
 In acelasi timp, politica fiscala a fost extinsa, an dupa an de crestere economica. (...) Stiu ca ia timp pentru implementarea reformelor structurale, dar altfel, ca sa citez un proverb romanesc, «Ceea ce semeni, este ceea ce culegi»”, a spus Dombrovskis.
 

Ce vrea sa spuna Comisia Europeana?

 
Declaratiile pe tema economiei Romaniei sunt facute de reprezentantul CE intr-un limbaj specific, de lemn. Nu toti romanii stiu economie, oricat de "priceputi" suntem noi la politica  atunci cand ne intalnim la restaurant sau la coltul strazii.
 
Competitivitatea este in sensul cel mai general un fenomen complex, referitor la capacitatea
unei tari, comparative cu altele, de a forma si a asigura un mediu economic, social, politic, care sa sustina crearea accelerata de valoare adaugata. 
 
Deci, cel putin teoretic, scopul principal al unei natiuni este de a asigura si a ridica nivelul de trai al cetatenilor. Abilitatea de a face aceasta depinde nu de notiunea amorfa de competitivitate, ci de productivitatea cu care natiunea isi exploateaza resursele (de munca si capital).
 
Concret, productivitatea este valoarea produsului obtinut pe unitatea de munca sau capital. Ea depinde atat de calitatea si forma produsului (care determina pretul ce poate fi obtinut) cat si de eficienta cu care este produs.
 
Si aici este pus punctul pe "i". Pe eficienta. Desi la noi e doar un proverb, confom caruia "la stat se sta", oficialii europeni sunt ingrijorati de salariile mult prea mari ale bugetarilor romani in raport cu productivitatea muncii lor.
 
Salariile in sistemul public sunt chiar si de 5 6 ori mai mari decat "la privat", fara ca asta sa insemne macar un plus de valoare adus statului. Ba mai mult, cu cat le creste leafa functionarilor, parca tot mai irascibili devin si tot mai lungi sunt pauzele de cafea. Dar dincolo de atitudinea zeflemitoare a unor functionari publici si chiar inalti demnitari ai statului, insasi activitatea lor profesionala nu corespunde nivelului salarial.
 
Nu, acest lucru nu il spun europenii. Nu cu subiect si predicat, cel putin. Ei vorbesc despre o lipsa de corespondenta intre grila de salarizare si competitivitate, dar si despre incapacitatea Romaniei de a derula politici fiscale care sa sustina dezvolatarea economica durabila.
 
La noi este incurajata asistenta sociala prin "salarii" pe viata pentru oameni apti de munca, dar carora ofertele de joburi nu prea le fac cu ochiul, fiind mai tentant sa aiba painea asigurata de stat, degeaba. 
 
La noi, mediul de afaceri e tratat, mai ales de partidele cu doctrina social-democratica, drept inamicul national numarul unu, si, tot mai impovarat de taxe si impozite, ajunge sa apeleze tot mai des la insolventa si faliment, trimitandu-si angajatii in somaj, pe banii statului, evident. In 2018, numarul insolventelor a crescut cu 17%, iar cel al firmelor cu activitatea suspendata cu 35% fata de 2017, a devenit fie o munca voluntara sa faci business in Romania, fie un act de caritate, in care mai vii si cu bani de acasa sa acoperi darile catre stat, asta daca nu ai contracte chiar cu el, atunci situatia sta cu totul si cu totul altfel, adica pierde doar statul.
 
Pe de alta parte, la noi nu exista o corelare intre invatamantul profesional si universitar si piata muncii. 
 
Am spus invatamant profesional? Ma scuzati, el nici macar nu mai exista. "Datorita" unei lipse de inspiratie, Ecaterina Andronescu a desfiintat invatamantul profesional in Romania prin anii 2000, aceasta fiind de departe cea mai proasta decizie luata vreodata in domeniu. 
 
"Nu ne mai trebuie meseriasi, nu mai avem nevoie de sudori, lacatusi, zidari, cizmari, electricieni", asta si-a spus atunci ministrul, laudat de parintii care isi visau copiii medici si ingineri. Medici si ingineri au ajuns multi in 19 ani, dar restul, care ar fi putut invata o meserie in tara lor, ingroasa randurile asistatilor social sau a celor aproape 5 milioane de romani din diaspora, in timp ce Romania importa forta de munca din tari asiatice, platind salarii de 2 3 ori mai mari decat unui roman. 
 
Universitatile din ce in ce mai multe pregatesc someri cu diplome, in timp ce liceele profesionale ramase in picioare scolarizeaza in domenii care au disparut de pe piata. 
 
Practic, sistemul de invatamant si piata muncii sunt doua noutiuni paralele si abstracte in Romania. Nu exista nicio corelare intre cele doua. De exemplu, sunt judete unde activitatea miniera s-a incheiat de 10 ani, insa liceele din oras inca scolarizeaza elevi catre acest sector, si asa mai departe.
 
In timp ce in tari din Vest precum Germania, scolile profesionale sunt privite cu aceeasi admiratie si respect precum universitatile, iar autoritatile investesc in laboratoare si ateliere unde tinerii sa invete meserie, la noi nu e interes pentru asa ceva.
 
Putinele scoli de meserii ramase in picioare fie se regasesc in situatia de mai sus, fie au aparatura din alte veacuri, cele mai moderne fiind construite dupa Revolutie de investitorii straini, care pentru a putea gasi personal calificat care sa lucreze pentru ei, ii scolarizeaza in propriile ateliere ridicate la noi, dupa ce au asteptat ani la rand aceasta miscare de la Guvern.
 
Cum sa fie productivitate pe piata muncii intr-o tara fara predictibilitate economica? Numai in primele trei luni din 2018, Codul fiscal a adus pentru IMM-uri nu mai putin de 120 de modificari legislative. Cum pot investitorii sa isi indrepte privirea si interesul spre o tara care parca joaca sotronul in Parlament si schimba legislatia la apelul bocancilor?
 
Cum poate inflori o economie fara infrastructura rutiera? Tragand linie la final de 2018, reteaua de autostrazi din Romania se bucura de aproximativ 800 de kilometri. Dintre acestia, doar 101 kilometri au fost construiti in ultimul an. Partea un pic trista este ca pana si din cei 101, doar 60 au fost dati efectiv in folosinta. Restul de 41 din loturile 3 si 4 dintre Lugoj si Deva au ”mici gauri de 500 de metri”. Nu spun ca pe A1 si A2 se circula ca-n Germania, dar sa nu fim carcotasi. Macar exista.
 
Romania e condamnata la saracie prin faptul ca isi iroseste bogatiile. Capitalul de care dispune ar fi suficient daca ar fi distribuit cu un gram de inteligenta, macar emotionala si morala, daca nu cognitiva. Daca administratiile locale si cea Centrala nu si-ar scolariza angajatii in sejururi all-inclusive pe litoral, daca agendele de birou n-ar costa cat un laptop, daca nu s-ar contrui sali de sport in sate nepopulate de copii, daca ar face cineva un efort si si-ar permite sa-si arunce pretiosul gunoi si in cosuri mai ieftine de 3-400 de euro, daca nu s-ar mai incheia contracte pagunoase cu statul cu firmele de casa, daca, daca, daca. 
 
La fel se intampla si cu resursele naturale, daca am fi capabili sa le exploatam singuri, sa le valorificam pe pietele externe nu sub forma de materie prima la suma infima, ci ca produs finit, de 20 de ori mai valoros, daca nu ne-am sabota singuri taind paduri virgine seculare la negru, daca am redeschide mineritul in muntii care abunda de metale pretioase dar, din motive nestiute, au fost inchise ... nu am mai avea atat de multe probleme.
 
Dincolo de competitivitatea inexistenta a muncii, europenii mai semnaleaza o problema: deficitul de cont curent. Deficitul de cont curent este un indicator de masurare a comertului unei tari, ce arata ca valoarea bunurilor si serviciilor importate este mai mare decat valoarea bunurilor si serviciilor exportate. 
 
Deficitul de cont curent a crescut cu aproape 60% in 2018. Contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 8,730 miliarde de euro, in primele 11 luni din 2018, in crestere cu 59,66% comparativ cu perioada similara din 2017, conform datelor BNR.
 
Concret, traim din importuri si pe datorie. Pentru ca, in ultimul an, Romania se imprumuta din ce in ce mai mult, la dobanzi tot mai mari. Nu, nu din disperare pentru ca nu mai sunt bani pentru a sustine promisiunile, spun guvernantii, ci pentru ca ... nu stim de ce. Nu a fost oferita o explicatie plauzibila in acest sens. Cert e ca Romania apeleaza tot mai mult la imprumuturi de la Banca Mondiala, scadente peste 30 de ani. 
 
Numai in luna martie, Guvernul s-a imprumutat 3 miliarde de euro, intr-o singura zi. Se pare ca dobanda acestui imprumut este colosala, spune fostul premier Dacian Ciolos, care subliniaza ca aceasta este si un semnal al neincrederii Europei in economia nationala. 
 
Ministrul de Finante l-a contrazis pe fostul premier la acea data, spunand ca, din contra, imprumutul a fost facut in conditii foarte avantajoase, pentru ca Romania se bucura de incredere pe termen lung.
 
Fostul premier spune ca nivelul dobanzii la care se imprumuta acum Romania este dublu fata de cel al dobanzii la care se imprumuta tarile vecine. "E dobanda cea mai mare pe care o plateste o tara din aceasta zona europeana, pentru ca increderea in guvernul Romaniei, in fiabilitatea politicilor sale si in capacitatea de a rambursa e mica”, a explicat Dacian Ciolos. 
 
"Cand ai o dobanda dubla fata de tarile din jur, normal ca vii sa iei bani. La 1,3 miliarde de euro imprumutati pe 30 de ani Romania va plati 3 miliarde de euro. Generatiile care vin vor plati 3 miliarde de euro. La acesti bani, nu mai e vorba de incredere, ci de un business pentru cei care imprumuta Guvernul Romaniei. Nu sunt 3 miliarde pe 30 de ani, sunt pana la 30 de ani. Din ce am inteles, e vorba de 1,3 miliarde pe 30 de ani si costul total al creditului va fi de 3 miliarde. Vom plati 1,7 de miliarde de euro in plus fata ce ce cheltuim acum, in 30 de ani. Vor plati generatiile care vin”, a aratat liderul PLUS.
 
De ce a acceptat guvernul o asemenea dobanda? Pentru ca nu poate obtine dobanda mai mica, sustine Dacian Ciolos, care nu este deloc optimist.
 
In ultima instanta, cum poate Romania sa evolueze pe plan economic cand primele trei luni din an au debutat fata buget national, probabil intr-o incercare disperata a Guvernului de a amana investitiile mult promise. 
 
De asemenea, sustinerea bazinului de alegatori PSD - alias varsta a treia- se face cu mare cheltuiala si, desi facturile si inflatia cresc vazand cu ochii si nu acopera praful in ochi de la marirea promisa pe cuponul de pensie, votul e asigurat cand cei 50 100 de lei sunt adusi de postas.
 
In aceste conditii, Comisia pare a-si raci gura de pomana vorbind autoritatilor romane despre competitivitate si deficit comercial, fiindca, daca e sa vorbim obiectiv pana la final, este pusa la indoiala insasi capacitatea lingvistica a premierului de a pronunta fara greseala aceste structuri semantice, cu atat mai putin a le intelege si integra in programul de guvernare.

Senior Editor Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 4 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016