Economia Romaniei a tras frana de mana. Cum am ajuns sa avem probabil cel mai mare deficit structural din toata Uniunea Europeana
deficit bugetarprobleme economiceeconomia romaniei
Situataia economica a Romaniei incepe se contureze in nuante tot mai inchise de gri si negru, daca luam in calcul datele notate in Raportul de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro MONITOR" nr. 14/2023, coordonat de academicianul Daniel Daianu.
Expertul vorbeste despre faptul ca economia tarii a incetinit in partea a doua a acestui an iar cresterea reala a PIB va fi probabil in jur de 2%, sub asteptari.
Anul ce sta sa se incheie a fost unul dificil pentru Romania, se subliniaza in raport. "Inflatia a mers in jos, in ton cu evolutia in Europa, chiar daca mai lent".
Cea mai grava problema a economiei Romaniei este deficitul bugetar
"Cea mai acuta problema a Romaniei (alaturi de deficitele externe si slabiciuni institutionale) este
deficitul bugetar, care in 2023 a ramas probabil in jur de 6% din PIB - precum in 2022 (cand deficitul ESA, metodologie europeana, a fost 6,23%). Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv si are probabil cel mai mare deficit structural in UE. Tinta asumata de guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealista si judecata ca atare de Consiliul Fiscal in opinia privind bugetul public, a carei constructie a fost cu hibe (venituri supraestimate si cheltuieli subestimate). De aceea se impune adoptarea de masuri fiscal-bugetare care sa permita indreptarea deficitului bugetar catre 3% din PIB in cativa ani.
Nu se poate obtine reducerea deficitelor fara dureri, fara a distribui efortul de corectie echitabil. Daca fiecare vrea sa fie scutit de participarea la acest efort, cine sa suporte povara? Si nici nu este normal ca cei mai neajutorati sa fie cei care suporta costul cel mai mare. Pentru orice analiza serioasa este clar ca ajustarea trebuie facuta in principal pe partea de venituri. Intr-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contributii ultrajoase (circa 27% din PIB, cand media in UE este de peste 40% din PIB), cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor aproape institutionalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36% fata de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun simt, logica", se arata in raportul citat.
Romania are cea mai scazuta participare pe piata muncii in UE - 68% fata de peste circa 78% in UE
Alte probleme grave deriva din zona pietei muncii, mai crede specialistul. "Foarte multe persoane lucreaza in economie informala, peste 1,5 milioane sunt platite cu salariul minim, multi cetateni nu contribuie la sistemul de asigurari. Romania are cea mai scazuta participare pe piata muncii in UE - 68% fata de peste circa 78% in UE. Sunt multe de remediat pe piata muncii, cum arata si rapoarte ale BM si FMI, ale CE. Si PNRR are prevederi in acest sens, asa cum are privind reforma fiscala.
Contextul schitat mai sus privind economia romaneasca subliniaza, fie si implicit, importanta enorma a fondurilor europene (PNRR si CFM) - pentru reforme necesare si finantarea de proiecte importante, digitalizare, tranzitie energetica, dezvoltarea infrastructurii, competitivitate. Banii europeni pot atenua efectul contractionist inevitabil al corectiei deficitului bugetar. Aceasta corectie este necesara si pentru a diminua deficitul de cont curent, care in 2023 se situeaza probabil in jur de 7% din PIB (sub cel de aproape 9% in 2022). Este de notat ca sistemul bancar romanesc a rezistat bine la socuri si ca va fi pusa in functiune, in sfarsit, Banca de Dezvoltare".
Foto: manager.ro
Un produs media marca Rentrop&Straton 
