Freelancing-ul a ajuns sa fie o forta pe piata muncii. Din ce in ce mai multi oameni vor sa fie propriii lor sefi
freelancingfreelancerimunca de acasajob remotetelemunca
Din ce in ce mai multi oameni se indreapta catre noua tendinta pe piata muncii: freelancing-ul. Aceasta ofera lucratorilor posibilitatea de a fi propriii lor sefi, de a-si organiza programul, ritmul de munca si alegerea proiectelor, in functie de prioritatile si necesitatile financiare, de la o luna la alta.
Expertii care au intocmit un nou studiu privind evolutia fenomenului, spun ca acesta va capata noi dimensiuni, din ce in ce mai ample, pe viitor.
Peste 1.200.000 de liber-profesionisti erau in tara noastra in 2020, cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani, arata datele Asociatiei Freelancerilor din Romania preluate din Eurostat. Cei mai multi in IT - 36%, 29% in marketing si servicii creative, 19% in sectorul financiar si 15% in transporturi, potrivit BestJobs.
In Uniunea Europeana, 18 milioane de oameni (aproape 10% din populatia apta de munca) sunt deja liber-profesionisti puri, adica nu din randul celor care-si rotunjesc veniturile salariale cu freelancing sau sunt mini-antreprenori.
O estimare recenta arata ca la nivelul Uniunii 45% din veniturile generate in piata muncii in UE reprezinta contributia freelancerilor. In privinta viitorului freelancing-ului in Romania, un sondaj BestJobs desfasurat in perioada martie-aprilie 2021, arata ca 21% dintre respondenti spun ca sunt tentati sa faca trecerea de la un job full-time intr-o singura companie la joburi in sistem freelancing.
Potrivit sursei citate, freelancing-ul va creste cu aproximativ 40% in 2021, din mai multe motive, dupa cum urmeaza:
-
60% dintre angajati declara ca sunt interesati sa preia proiecte in colaborare pentru a-si creste veniturile;
-
21% sustin ca sunt tentati sa paraseasca locul de munca pentru a avea mai multe job-uri in sistem frelancing.
Romania - printre tarile care au cel mai mare procent de freelanceri din lume
Romania este listata de catre Eurostat printre tarile cu cel mai mare procent de freelanceri (14%) - langa Polonia (14%), Italia (15%) si Grecia, in top, cu 21% din totalul fortei de munca. Prin contrast, cel mai mic procentaj din Europa de persoane care lucreaza pe cont propriu este inregistrat in Danemarca si Luxemburg (4%).
"Piata fortei de munca s-a schimbat cu adevarat in ultimii ani - si poate cel mai mult chiar in anul pandemiei, dar si ca urmare a exploziei culturii digitale, de la structuri oarecum uniforme la contexte multiple, chiar hibrid de munca. Sub tendinta incontestabila a conectivitatii, in era internetului, oamenii au inclinatia sa suprime paradigmele trecutului si sa faca trecerea de la un loc de munca pentru toata viata si scheme colective de munca, la freelancing - un experiment al independentei".
Sunt de mult apuse zilele in care munca pe cont propriu era preponderent privita ca o strategie de supravietuire pentru cei care nu gasesc alte mijloace de a castiga un venit”, considera Anca Rancea, Presedintele Asociatiei Freelancerilor din Romania.
Contextul economic si social actual plaseaza numarul freelancerilor ca indicator relevant pentru prezenta unui spirit antreprenorial in economii dinamice si inovatoare, dar si pentru natura precara a contractelor de munca, completeaza Anca Rancea:
“Pe masura ce economia continua sa se schimbe in moduri care fac lucrul pe cont propriu mai des intalnit si de dorit, experientele freelancerilor modeleaza intelegerea viitorului muncii.
Spre exemplu, daca work from home era pana nu demult un apanaj al freelancerilor, acest model a fost integrat, de voie sau de nevoie, in timp record, in etica si rigoarea muncii din toata lumea. Acum, mai mult ca oricand, a venit momentul sa ne uitam cu atentie la aceasta comunitate si la nevoile ei pentru ca viitorul muncii sa nu ne mai ia pe nepregatite".
Principalele provocari pe care le infrunta freelancerii in Romania
Exista, insa, si o serie de provocari pe care lucratorii independenti le intampina pe piata muncii din tara noastra.
Lipsa de credibilitate in fata potentialului client, dar si a industriei in care activeaza, protectia precara in fata abuzurilor din partea clientilor si accesul dificil la un sistem competitiv bazat pe egalitatea de sanse, sunt cateva dintre cele mai frecvente najunsuri ale acestui domeniu.
“Mai e si dezavantajul comisioanelor foarte mari percepute de platformele traditionale in care se listeaza freelancerii pentru a gasi job-uri, care pierd, practic, bani si in faza de <order> si in cea de <tips>, in cazul in care munca sa chiar e apreciata de cel care il solicita. Nemaivorbind despre lipsa de previziune financiara, din cauza intarzierii dese a platilor in contul freelancerilor”, spune Mihail Sebastian Sararu, CEO Lanceria.io, o platforma romaneasca destinata freelancerilor care isi propune sa reduca din aceste taxe.
Joburile in IT - cele mai vanate de romanii care isi doresc sa devina liber profesionisti
Potrivit unui sondaj BestJobs, cei mai multi romani care si-ar dori sa activeze in sistem freelancing tind catre joburi in: IT (36%), marketing si servicii creative (29%), financiar (19%), transporturi (15%), outsourcing (14%).
Un produs media marca Rentrop&Straton _108733.jpg)
