Intre mit si adevar: ce ne asteapta la iarna, in plan energetic. Guvernul se lauda ca depozitele gem de atata gaz, expertii spun ca nu e chiar asa
depozite gazcriza energeticagaze pentru la iarnaiarna 2022 2023
Cel mai recent raport venit de la oficialii nostri guvernamentali indica faptul ca avem depozitele de gaz pline pana la aproape 98 la suta din capacitate. Ni se transmite pe cale oficiala ca nu avem niciun motiv de ingrijorare si ca suntem pusi la adapost in sezonul rece, daca vom avea parte de o iarna cu temperaturi normale. Insa specialistii de la Asociatia Energia Inteligenta atrag atentia asupra faptului ca atat noi, cat si restul Europei, suntem "la mana vremii si a sortii".
"Vehicularea la nesfarsit a gradului de incarcare a depozitelor ca fiind marea realizare si marea salvare a Romaniei, este un mit. Romania, ca si Europa, sta la mana vremii si a sortii. Daca vom avea noroc de o iarna blanda, ”daca va bate vantul”, daca va ploua, daca se vor mai inchide multi consumatori – pe fondul problemelor economice dificile si daca gazele, foarte scumpe din import, vor continua sa ajunga si la iarna in Romania – doar atunci vom avea gaze pentru toti consumatorii in iarna urmatoare", atrage atentia Asociatia.
Expertii au realizat o ampla analiza a situatiei energetice a Romaniei, aducand o serie de argumente opiniei conform careia nu suntem chiar atat de protejati in iarna ce ne bate la usa, pe cat ne dorim sa credem sau pe cat ni se spune de la nivel inalt. Iata cum vad specialistii Asociatiei intreaga criza energetica din tara si perspectivele ei pentru viitorul foarte apropiat. Potrivit specialistilor in energie, se discuta mult in ultima perioada despre Securitatea Aprovizionarii cu Energie in iarna urmatoare, pe care le vom analiza in continare:
Mitul depozitelor. Gazele din depozitele de inmagazinare sunt la un nivel ridicat, dar nu este cel mai ridicat din istoria functionarii acestor depozite
Depozitele de inmagazinare au fost concepute pentru a indeplinii trei functionalitati: necesitatea comerciala licit speculative (achizitia de gaze vara cand sunt mai ieftine pentru a putea fi utilizate iarna cand sunt mai scumpe), tehnologica (necesitatea asigurarii continuitatii productiei, necesita depozitarea gazelor pentru perioada in care nu era cere) si volatilitate a cererii (de a constitui o rezerva pentru perioada in care cererea este foarte mare). Aceste functionalitati a determinat ca depozitele sa nu fie gandite cu functionalitati strategice (doar in Ungaria exista astfel de depozite), care sa poata asigura aprovizionarea cu gaze pe perioada unei ierni in situatia in care o sursa de aprovizionare cu gaze dispare (se opreste importul de gaze pe timpul iernii). Adica nu au fost dimensionate astfel incat depozitele de gaze sa poata sa inlocuiasca 100% gazele din Rusia. Conform Bloomberg depozitele de gaze din Europa, la gradul de incarcare de astazi, pot acoperii cererea de gaze doar pentru doua luni si jumatate, in scenariul lipsei totale a livrarilor din Rusia si a unei ierni similare cu iarna 2021/2022.
Factorul vreme. Vremea este factorul cel mai imprevizibil. Iarna trecuta a fost o iarna blanda, iar Europa a iesit din sezonul rece cu stocuri de combustibil mari. In plus, prognozele pentru noiembrie 2022, cand de obicei erau deja folosite gazele pentru incalzire, arata temperaturi peste cele normale.
Dar daca Europa se va confrunta cu o iarna similara cu cea din anul 2012, cand a fost cea mai rece iarna din ultimii zece ani, atunci cererea de gaze nu va putea fi acoperita.
Conditiile climatice favorabile. Alaturi de riscul de imprevizibilitatea ale regimului termic din iarna urmatoare, un nou factor de risc care trebuie luat in vedere si care poate influenta foarte mult cererea viitoare de gaze a Europei (inclusiv a Romaniei) il reprezinta variabilitatea conditiilor climatice care pot sa reduca sumtitor energia electrica produsa din surse regenerabile si sa solicite mari cantitati de gaze care sa compenseze energia electrica ceruta. Astfel, un numar mai mic de ore cu iluminare solara, curenti ai aerului prea puternici sau redusi ca intensitate, lipsa precipitatilor pot sa determine reducerea cantitatilor de energie solara, eoliana si hidro, comparativ cu anii anteriori, energie care va trebui acoperita in special cu gaze naturale. Aspect care poate schimba radical cererea zilnica de gaze.
Intreruperi neplanificate. Reprezinta un mare risc in aprovizionarea Europei. Gazele lichefiate care vin de peste ocean sunt supuse diferitelor riscuri si pot conduce la intreruperi neplanificate. Situatia este cu atat mai grava daca aceste accidente se intampla la instalatii mari, cum s-a intamplat la uzina Freeport LNG din Statele Unite, care a fost avariata de un incendiu in iunie 2022. Incidentul a redus considerabil exporturile tarii, fapt peste care Europa a trecut cu usurinta in vara, pe fondul cererii reduse de gaze din China.
Competitia cu Asia. Politica zero-Covid a Beijing-ului, dar si preturile spot ridicate, au redus importurile de gaz natural lichefiat (GNL) ale Chinei cu 20% in acest an, ceea ce a lasat resurse semnificative pentru Europa. Bloomberg se asteapta ca China – cel mai mare cumparator de GNL din lume anul trecut – sa creasca achizitiile pana in decembrie 2022, dar sa le mentina sub volumele din 2021. Totusi, o crestere brusca a cererii din Asia va amplifica criza globala a ofertei.
Situatia concreta din sistemul energetic European. Chiar daca industriile au redus consumul de gaze, cererea de combustibil pentru generarea de energie electrica a fost mai mare decat se astepta. Valurile de caldura si secetele aproape au redus productia de hidroenergie in aceasta vara, in timp ce temperatura mai ridicata a apelor raurilor si intreruperile centralelor din Franta au redus productia de energie nucleara.
Conform graficelor de mai sus, in acest an Rusia a furnizat Europei cca 25% din gazele necesare, mare parte din gazele inmagazinate fiind gaze rusesti, ramase din ciclul 2021 sau inmagazinate anul acesta. Cele cca 2.700 mil mc de gaze importate in medie saptaminal din Federatia Rusa in anul 2021, au fost inlocuite anul acesta cca 1.500 mil mc LNG, cca. 300 mil mc din Norvegia, restul de pana la cca. 800 mil mc au fost totusi importante din Federatia Rusa.
Necesarul minim de import zilnic la nivelul UE intr-o iarna blanda asa cum a fost iarna 2021/2022, in luna februarie 2022, a fost la un nivel de cca. 1.300 mil mc/zi (pe langa regimul termic favorabil, este important sa existe si conditii climatice care sa favorizeze producerea de energie regenerabila la un nivel optim), care poate fi acoperit teoretic:
-
cca. 550 mil mc/zi – LNG
-
cca. 400 mil mc/zi – Norvegia
-
cca. 100 mil mc/zi – Algeria
-
cca. 80 mil mc/zi – Rusia
-
cca. 40 mil mc/zi – Azerbaijan
-
cca. 130 mil mc/zi – necesar de gaze din import neacoperit (grad de insecuritate de 10%)
Necesarul de import zilnic la nivelul Romaniei, intr-o iarna blanda, in luna februarie 2023 (luna statistic cea mai friguroasa), la un nivel de consum maxim estimat de cca. 50 – 55 mil mc/zi, acesta poate fi acoperit teoretic:
-
cca. 25 mil mc/zi – productie interna
-
cca. 22 mil mc/zi – gaze din depozitele de inmagazinare
-
cca. 3 – 8 mil mc/zi – necesar de gaze din import (grad de insecuritate de 6-14%)
Necesarul de import zilnic la nivelul Romaniei, intr-o iarna extrema, similar iernii 2012, luand in considerare reducerea estimata a consumului de energie in aceasta iarna datorita preturilor ridicate la gaze, in luna februarie 2023, ar putea adduce un nivel de consum de cca 66 mil mc/zi, ceea ce ar face ca necesarul de import al Romaniei sa fie de 30%, respectiv sa fi pus in situatia de a alimenta cu gaze exclusiv consumatorii protejati.
Foto: pixabay.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
.jpg "gaze-criza-iarna")
