Marii consumatori industriali acuza: Pretul energiei electrice a crescut cu 80%
scumpiritaxa pe lacomieenergiecompanii energietaxa cifra afacerifacturi
Marii consumatori industriali acuza scumpiri masive in ultimii trei ani la energia electrica. Acestia spun ca energia s-a scumpit cu 80% din 2016 pana in 2019, si sugereaza ca statul roman ar trebui sa compenseze costurile cu certificatele de emisii indirecte, la fel ca in Vest.
Petru Ianc, presedintele Societatii Romane de Metalurgie, atrage atentia asupra costurilor din ce in ce mai mari ale energiei electrice, pe care trebuie sa le plateasca consumatorii industriali.
"Marii consumatori industriali de energie au costuri pentru aceasta cu 80% mai mari in 2019, fata de 2016, ajungand sa plateasca la poarta fabricii mai mult decat companiile din Franta. Cauzele cresterii accelerate a costurilor sunt multiple, iar printre factorii care contribuie se numara si costurile cu emisiile indirecte, constituite din pretul pe care il platesc producatorii de energie electrica pe baza de carbune pentru certificatele de emisii, a spus Petru Ianc, presedintele Societatii Romane de Metalurgie.
"Costurile cu aceste certificate sunt introduse in pretul energiei, care este platit de consumatorul industrial si de cel casnic, si constituie asa-numitul cost cu emisiile indirecte. Pretul certificatului de emisie a crescut in ultimele 18 luni de aproximativ 5 ori, de la 5 euro la 25 de euro, iar previziunile arata ca va atinge 40 de euro in anul 2020“, a spus Ianc pentru ZF.
Taxa de 2% impusa de PSD-ALDE companiilor din energie, platita de toti romanii
Pin OUG 114/2018, anuntata si prezentata de Eugen Teodorovici si Darius Valcov la finele lui decembrie 2018, s-a introdus o
taxa de 2% pe cifra de afaceri pe care trebuie sa o plateasca toate companiile din energie.
ANRE a publicat proiecte de ordin prin care se modifica tarifele de distributie - mai exact, acestea sunt majorate de la 1 martie cu peste 2,5%, pentru ca distribuitorii sa-si poata recupera de la consumatori taxa pe care sunt nevoiti sa o plateasca statului, informeaza Profit.ro.
"Noile tarife pentru serviciul de distributie a energiei electrice conduc la suportarea de catre utilizatorii din aria in care operatorii presteaza serviciul de distributie a unor costuri pentru serviciul de distributie majorate conform cresterilor de tarife mentionate in proiectele de ordin. Modificarea tarifelor va permite asigurarea veniturilor anuale ale operatorilor de distributie concesionari necesare desfasurarii activitatii ca urmare a modificarii aparute in legislatia primara", arata ANRE.
Potrivit notei de fundamentare, ANRE arata ca, "avand in vedere cresterea valorii prognozate a costurilor rezultate din plata impozitelor, redeventelor, taxelor si varsamintelor asimilate, stabilite conform legislatiei in vigoare sau de catre autoritatile locale, cauzate de modificarea procentului aplicat la cifra de afaceri realizata in anul 2018 de la 0,1 % la 2%, consideram necesara efectuarea corectiilor aferente costurilor necontrolabile ale operatorilor de distributie si corectarea tarifelor de distributie valabile de la 1 martie 2019".
Tariful de distributie al E-Distributie Muntenia (care deserveste Bucurestiul, Ilfovul si Giurgiu) creste de la 107,28 lei/MWh la 109,77 lei/MWh.
Cresteri similare de tarife sunt aprobate in cazul tuturor celorlalti distribuitori.
Potrivit publicatiei citate, ANRE va emite astfel de ordine, prin care taxa de 2% va fi suportata de consumatorii finali, si in cazul distribuitorilor de gaze naturale.
Citeste si:
A venit nota de plata la Taxa pe lacomie
Bucurestiul, capitala europeana cu a doua cea mai mare scumpire a energiei electrice
Bucurestiul inregistra, la finalul primului trimestru al anului 2018, a doua cea mai mare crestere procentuala a pretului la energia electrica pentru consumatorii casnici, potrivit ultimelor date ale Directoratului pentru Energie al Comisiei Europene - DG Energy.
La finalul lunii martie 2018, preturile la electricitate pentru consumatorii din Bucuresti erau cu 18,6% mai mari decat in urma cu un an. Este a doua cea mai mare crestere procentuala dintre toate capitalele Uniunii Europene, dupa cea observata in capitania Estoniei, Tallin, unde preturile erau mai mari cu 24,5% fata de nivelul consemnat cu un an in urma.
Cresteri substantiale de pret au mai fost in Praga (13,4%) si Amsterdam (12%).
Pretul final al energiei electrice are mai multe componente: pretul propriu zis al energiei, la care se adauga tarifele de retea (transport si distributie), marja de furnizare, acciza, TVA si alte taxe, de la tara la tara - la noi sunt certificate verzi, pentru sustinerea energiei din surse regenerabile, si contributia pentru cogenerare.
De ce a crescut factura populatiei din Bucuresti in utimul an atat de mult? Raspunsul simplu este: a crescut pretul propriu zis al energiei electrice din piata, pe care furnizorii o livreaza populatiei. Potrivit DG Energy, Bucurestiul a cunoscut cea mai mare crestere a costului cu energia electrica furnizata, in termini absolute, dintre toate capitalele europene, de 2,1 eurocenti/kWh. Pretul final a crescut mai putin doar pentru ca autoritatea de reglementare a redus, in perioada de referinta, tarifele de transport si distributie, in special ultimele.
Dupa aceste evolutii, Romania paraseste podiumul statelor cu cele mai mici preturi la energia electrica pentru populatie.
Conform aceleiasi surse, la finalul primului trimestru al anului pretul, cu toate taxele incluse, pentru o gospodarie cu un consum cuprins intre 2.500 si 5.000 kWh pe an,luat in calcul de DG Energy pentru a face comparatia intre statele europene, era in Romania de 14,11 eurocenti/kWh. Pretul de la noi este inca sub media europeana, de 20,9 centi/kWh, dar nu mai este printre cele mai mici din Europa, asa cum eram obisnuiti.
Energie electrica mai ieftina decat noi consuma bulgarii (cu 30% mai ieftina decat in Romania, cel mai mic pret din UE), ungurii, croatii, estonienii si lituanienii.
Romania are nevoie de investitii in energie de aproape 30 de miliarde de euro pana in 2030. Strategia Guvernului
Romania are nevoie de 30 de miliarde de euro pentru a face investitii in domeniul energiei, al producerii de petrol si gaze, dar si al celui minier pana in 2030. Asta reiese din proiectul unei strategii facute publice luna trecuta prin care autoritatile vor sa inlocuiasca centralele depasite si sa modernizeze infrastructura energetica in asa fel incat sa faca fata cererii aflate in crestere.
In Uniunea Europeana, tara noastra se numara printre cele mai independente din punct de vedere energetic, avand in vedere ca exporta energie. Cu toate acestea, Romania este nevoita sa importe petrol si aproape 10 la suta din necesarul de gaze.
Proiectul strategiei energetice 2019-2030, pentru care Ministerul Energiei asteapta un raspuns pana la sfarsitul lunii martie, prevede investitii in retelele de gaze si de energie, pentru interconectari si pentru producerea de energie.
Sumele necesare pentru investitii sunt estimate 15 si 30 de miliarde de euro pana in 2050, iar inca 15 miliarde de euro ar putea fi investiti in perioada 2013-2050, conform proiectului.
Politicile Guvernului roman fata de investitori au fost, insa, lipsite de predictibilitate, ceea ce ii impiedica pe cei care vor sa dezvolte sectorul energiei sa elaboreze strategii pe termen lung, descurajand astfel investitiile, noteaza Reuters.
La sfarsitul lunii decembrie, Guvernul Romaniei a adoptat «taxa pe lacomie» si plafonarea pretului la gaze, fara ca subiectul sa fie introdus in dezbaterea publica si fara studii de impact.
Romania foloseste hidrocentrale, termocentrale, centrale nucleare, precum si energie regenerabila pentru a produce energie. Cele mai multe dintre centrale sunt, insa, vechi de 30-40 de ani si ar trebui inlocuite treptat, se arata in proiect.
Suplimentarea cu doua unitati a centralei nucleare de la Cernavoda a fost considerata o investitie prioritara, insa guvernantii incearca de mai multi ani sa gaseasca investitori pentru proiectul costisitor.
Printre obiective se numara construirea unei hidrocentrale de un miliard de euro, dezvoltarea unei retele inteligente, a infrastructurii, precum si extinderea interconectarilor pentru retelele de gaze si de energie electrica, exploatarea gazelor din Marea Neagra si modernizarea termocentralelor.
In proiect se mai arata ca firmele din domeniul energiei ar putea accesa fonduri europene si imprumuturi de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltarea si de la Banca Europeana de Investitii.
De asemenea, se estimeaza ca productia de energie ar putea creste de la 63 de terrawati pe ora, nivel inregistrat in 2017, la 77 de terrawati in 2030 si 86 de terawati in 2050.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
