Presedintele Consiliului Fiscal: Exodul fortei de munca este ca o hemoragie masiva
cresteri de salariimajorari salarialepensiicheltuielipibbugetdeficit bugetarfmibanca mondialaexodul creierelorcriza fortei de munca
Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal, trage un semnal de alarma cu privire la exodul fortei de munca. Milioane de romani lucreaza peste hotare, iar alte zeci de de mii continua sa plece anual in strainatate pentru un nivel de trai mai bun. In acest context, Romania este macinata de criza fortei de munca, in timp ce mediul de afaceri nu se poate dezvolta fara capital uman.
Daniel Daianu vede
exodul fortei de munca precum o hemoragie masiva. Pentru faptul ca atat de multi romani au plecat peste hotare pentru a munci, iar tendinta este in continuare la fel de accentuata in societate, expertii cer masuri urgente si eficiente de la stat, care sa tina forta de munca in tara.
Daianu spune ca o prima masura care ar trebui luata ar fi cresterea salariilor in Romania, fiindca oamenii care pleaca in strainatate iau aceasta decizie stimulati fiind de salariile mult mai mari din tarile vestice, spre exemplu.
Diaspora romaneasca alcatuieste aproximativ 4,5 milioane de romani, majoritatea activi pe piata muncii, care au plecat din tara pentru a-si asigura un viitor mai bun, pentru a strange bani, pentru a trai mai bine si pentru a reusi sa isi intretina familiile de acasa.
Pe langa aceste 4,5 milioane, in primele 10 luni ale anului, alte doua milioane de romani si-au aratat interesul pentru un job in strainatate. Platformele de rectrutari online au fost luate cu asalt de romanii dornici sa munceasca pe bani mult mai multi in afara tarii. Cele mai cautate tari sunt Germania, Italia, Spania, iar domeniile cele mai solicitate sunt, in ordine aleatorie: vanzari, turism, management, bancar, contabilitate, sport.
Daniel Daianu crede ca doar un stimulent monetar la grilele de salarii din Romania mai poate pune stop acestei hemoragii. Presedintele Consiliului Fiscal este de parere ca, daca s-ar mari salariile, multi dintre romanii plecati deja in afara s-ar intoarce acasa, iar cei care sunt pe picior de a parasi tara, ar fi motivati sa munceasca aici.
“Acest an ofera multe lectii care sunt proeminente, vorbesc cu vehementa privind o deraiere a polticilor economice in Romania. Fac aceasta afirmatie fiind unul dintre cei care nu au criticat cresterile de venituri de salarii. Nu exista modalitate, cel putin pe termen imediat, de a incerca sa diminuezi exodul de capital uman. Hemoragia este masiva in acest sens. Necazul este ca, asa cum te invata viata, sa ai masura”, a spus Daianu, la Digi 24.
De asemenea, Daianu a spus ca e nevoie de o intreaga politica fiscala si economica pentru acesti cetateni, insa masura majorarii de salarii ar trebui luata prima, pentru ca are impact imediat.
Evident, Daianu se refera la salariile din mediul privat, al caror nivel s-a indepartat foarte mult de cele din sectorul public. In Romania anului 2019, unii angajati pot primi chiar si de doua ori mai multi bani decat altii, desi au aceeasi pregatire, experienta si fisa a postului, insa lucreaza la stat, nu in mediul privat.
Citeste si:
Iohannis: Romania este prima tara la capitolul saracie. PSD a sufocat tara prin nepotism, coruptie si birocratizare
Aceste cresteri de salarii din sistemul public s-au reflectat pe de-o parte in deficitul bugetar, pe de alta parte in "cresterea economica" ce creeaza falsa impresie a bunastarii societatii romanesti, care insa este doar o bula de fum umflata de consum. Oamenii au primit mai multi bani, au consumat mai mult, economia pare sa "duduie". Insa banii primiti vin din bugetul statului, al carui deficit ingrijoreaza atat Fondul Monetar International, cat si Banca Mondiala, organisme care ne-au avertizat si sugerat sa ne incadram in tinta de 3% din PIB, lucru ce pare aproape imposibil la aceasta ora, mai ales in contextul in care Guvernul Dancila s-a angajat in noi majorari de pensii si salarii.
In tot acest timp, mediul de afaceri nu are spatiu fiscal. Desi ar vrea sa isi plateasca mai bine angajatii, managerii fie nu gasesc forta de munca, fie nu sunt incurajati prin politici fiscale, fie se confrunta cu lipsele de investitii ale statului, care le cresc costurile si ii fac sa se gandeasca de doua ori inainte de a-si mai risca banii in Romania.
Lipsa infrastructurii rutiere, dar si lipsa de predictibilitate legislativa sunt principalele probleme pe care le semnaleaza oamenii de afaceri, nemultumiti de faptul ca banii de la bugetul statului se scurg pe cheltuieli sociale, in timp ce investitiile raman doar niste promisiuni aruncate la intamplare sau nu.
Trebuie sa existe majorari salariale, insa corelate cu productivitatea si competitivitatea, atat in mediul privat, cat si in sistemul public. Altfel, au de pierdut toti factorii implicati, de la oameni de afaceri, la angajati si stat.
“Anul 2019, in opinia mea, este o marturie asupra unui grad de nepricepere la nivel inalt in a croi politica macroeconomica si ma refer, in special, la prerogative ale Guvernului care pericliteaza stabilitatea economica la nivelul tarii si cu o mare eroare, adica OUG 114/2018. Eu cred ca nu exista un episod similar prin care s-a incercat legarea taxei pe active bancare.
Nu este o noutate in peisajul european mai ales dupa debutul crizei financiare si dupa ce industria financiara a fost salvata. Dar legarea ratei de politica monetara de aceasta taxa, penalizarea politicii monetare in esenta, ceea ce nu s-a comentat destul la noi este ca aceasta taxare a politicii monetare echivala cu o alunecare a atributiilor Bancii Centrale in a stabili rata politicii monetare catre Guvern. E ca si cum ai spune ca Guvernul sugereaza si el face, pentru ca el stabileste si impozitul acesta pe politica monetara, ceea ce este o aiureala. Este ca si cum Guvernul hotaraste in ministerul de Finante care ar fi rata de echilibru in economie. Am avut si modul in care s-a incercat demantelarea Pilonului II de pensii. Au facut si altii asa ceva in Polonia, de exemplu.
Dar ei nu s-au gandit sa arunce miliarde de lei pe piata, daca ar fi fost convertite plasamentele in lichiditati, cu o pertrubare foarte mare a pietelor financiare si monetare. Am avut sentimentul atunci ca suntem pe un drum extrem de gresit si a fost bine ca totusi, ceea ce as putea incadra in sisteme de controale reciproce institutionalizate, a functionat, a operat ca in chirurgie. Nu mai vorbesc de atitudinea ostila fata de Banca Nationala, cum ar fi ca cei de acolo nu sunt destul de patrioti. Cine da note de patriotism? Mai ramane sa avem instante specializate care sa dea nota de buna purtare in patriotism. Sa ne gandim daca Romania nu era in UE, era singura intr-o lume de bine. Exista un curs al societatii romanesti. Nu tot ce bine de la Bruxelles este agreabil pentru mine, nu aud reptate in toate”, a explicat Daianu.
Citeste si:
Mii de bugetari risca sa nu isi primeasca salariile pana la finalul anului. Bugetul a ramas fara bani
Un produs media marca Rentrop&Straton 
