Razboiul din Ucraina: cat de scumpa va fi nota de plata pentru Romania. Suntem in prima linie a crizei umanitare si geopolitice
razboi ucrainadatoria publicacriza umanitaracriza geostrategica
In cel mai recent raport al sau, Comisia Europeana vorbeste despre impactul razboiului din Ucraina asupra economiei Romaniei. Efectele negative vor fi resimtite, noteaza analistii, care spun ca suntem in prima linie a acestei crize umanitare si geopolitice.
Comisia Europeana se asteapta ca acest conflict militar de la granita tarii noastre sa aduca efecte directe negative limitate asupra economiei noastre nationala, insa de o mai mare amploare vor fi efectele indirecte, cred analistii.
"Impactul preturilor energiei si al materiilor prime are implicatii extinse. Tinand cont de importanta Ucrainei si a Rusiei ca furnizori de petrol, gaze si materii prime (alimentare si non-alimentare) pe pietele globale, preturile au crescut semnificativ. Romania produse cea mai mare parte a gazelor pe plan intern, dar importa aproape 20% din consumul total de gaze, fiind puternic dependenta de gazoductul rusesc care trece prin Ucraina.
In acelasi timp, importurile de titei rusesc sunt folosite de rafinarii, care le reexporta ca produse petroliere finite. Prin urmare, inflatia ar urma sa creasca si mai mult, afectand consumul privat, in pofida masurilor exceptionale adoptate pentru a atenua impactul asupra gospodariilor si IMM-urilor al facturilor la electricitate si gaze", noteaza Executivul comunitar in raportul de tara aferent Semestrului European pentru pimavara 2022.
Executivul comunitar vorbeste, de asemena, si despre evolutiile preturilor in tara noastra, in perioada urmatoare. In tandem cu noile previziuni ale Bancii Nationale a Romaniei, europenii anticipeaza si ei faptul ca scumpirile vor continua in perioada urmatoare.
"Preturile sunt de asteptat sa creasca, mai semnificativ decat inainte", se arata in raportul citat. "Dupa o crestere usoara in 2020, rata inflatiei a atins 4,1% in 2021 si urmeaza sa creasca in 2022, deoarece preturile ridicate la energie vor afecta alte bunuri si servicii, in conformitate cu tendintele globale".
"Guvernul a adoptat masuri de urgenta pentru a reduce facturile la energie prin plafonarea preturilor si rambursarea diferentei catre furnizori. Deoarece rambursarile dureaza mult, furnizorii mai mici se pot confrunta cu constrangeri de lichiditate", mai arata sursa citata.
Avem probleme pe zona de fiscalitate aparute chiar inainte de criza
Deficitul fiscal a scazut oarecum, dar ramane o preocupare. Cresterile ad-hoc anterioare ale pensiilor si ale salariilor, impreuna cu venituri publice scazute au condus la deficite mari deja inainte de criza.
In 2021, deficitul a fost de 7,1% din PIB, in scadere de la 9,3% in 2020. Cheltuielile suplimentare pentru combaterea pandemiei si compensarea cresterilor preturilor la energie au impiedicat diminuarea deficitului, care se preconizeaza ca va scadea intr-o oarecare masura pana in 2023.
Conform analistilor, pentru ca deficitul sa coboare sub 3% pana in 2024, in conformitate cu recomandarea Consiliului din iunie 2021, va ramane o provocare in lipsa unor masuri corective.
"Deficitul primar structural mare stabilit pentru 2023, datoria publica in crestere, sensibilitatea acesteia la socurile macro-fiscale si incertitudinea in jurul previziunilor de referinta a datoriilor indica provocari fiscale substantiale si moderate pe termen mediu si, respectiv, lung", se mai arata in raportul europenilor.
Deficitele fiscale au contribuit, de asemenea, la o solda negativa a contului curent si la cresterea datoriei publice, cu o finantare mai costisitoare. Romania are in prezent cel mai mare spread de randament al obligatiunilor din UE, iar datoria sa este doar la nivel de investitie.
Foto:pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
