Zi decisiva pentru Dragnea. CCR judeca sesizarea Vioricai Dancila privind conflictul dintre Parlament si ICCJ
liviu dragneaiccjccrconflict parlament iccjviorica dancila
Curtea Constitutionala dezbate conflictul juridic dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind formarea completelor de cinci judecatori.
Update:
Inalta Curte de Casatie si Justitie se afla intr-o "situatie inedita" - si anume de a explica de ce a aplicat legea „in litera si spiritul ei”, a declarat miercuri sefa Instantei supreme, Cristina Tarcea, la dezbaterile de la CCR privind sesizarea premierului Viorica Dancila in legatura cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ, pe tema constituirii completurilor de cinci judecatori.
"Trebuie sa marturisesc faptul ca Inalta Curte se afla intr-o situatie inedita - si anume de a explica de ce a aplicat in litera si spiritul ei legea. Pentru ca litera si spiritul legii inseamna (...) si respectarea termenelor pe care legea le impune aceluia care are o anumita obligatie.
Desigur, intotdeauna cand vorbim de conflict juridic de natura constitutionala, in mod implicit vorbim si de cooperare loiala intre autoritati, dar cooperarea loiala intre autoritati presupune nu numai diligente in evitarea blocajelor institutionale, dar si corectitudine in citarea si citirea textelor de lege. Ma refer la citarea si citirea integrala a textelor de lege si ma refer la prezentarea coroborata a situatiilor care pot rezulta din diferite texte de lege, uneori contradictorii”, a spus Cristina Tarcea.
CCR dezbate, miercuri, de la ora 10.00, sesizarea privind conflictul juridic Parlament-ICCJ referitor la formarea completelor de cinci judecatori de la instanta suprema. Sedinta CCR de miercuri este publica.
Partile isi vor sustine punctele de vedere, secretarul general al Executivului, Toni Grebla, va prezenta argumentele Guvernului. Toni Grebla va pleda acum cauza Guvernului, in fata fostilor colegi din Curtea Constitutionala, dar impotriva judecatorilor care l-au achitat de acuzatiile de coruptie ale DNA.
Va amintim ca pe 2 octombrie, premierul Viorica Dancila a sesizat CCR in legatura cu existenta unui conflict juridic intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecatori de la instanta suprema.
Controversele au inceput dupa ce a intrat in vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciara. Aceasta prevede ca vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintele Sectiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecatori, ci toti magistratii din complet sunt trasi la sorti.
Conform textului sesizarii obtinut de Mediafax, premierul argumenteaza ca instanta suprema si-a stabilit propriile reguli, inca din 2014, in ceea ce priveste completele de 5 judecatori si refuza intentionat sa aplice modificarile legale:
-consideram ca neaplicarea de catre inalta Curte de Casatie si Justitie, in privinta completelor de 5 judecatori, a legii astfel cum a fost adoptata in Parlament, impreuna cu refuzul explicit de a modifica configuratia completelor in acord cu prevederile legale, reprezinta o depasire de catre instanta suprema a atributiilor sale constitutionale prin arogarea unor atributii care revin Parlamentului, situatie care este de natura sa creeze un conflict juridic de natura constitutionala.
- in practica, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a stabilit in februarie 2014, un alt sens al alin 5 art 32 din Legea nr 304/2004, retinand ca persoanele enumerate acolo sa fie considerate ca facand parte "de drept" din compunerea completurilor de 5 judecatori.
- in baza acestei interpretari a Colegiului de conducere a ICCJ, incepand cu februarie 2014, (data cu vadita incalcare a legii), odata cu intrarea in vigoare a Legii 255/2013, in completele de 5 judecatori, desemnarea prin “tragere la sorti, in sedinta publica” a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-al cincilea membru fiind considerat ”de drept” presedintele ICCJ, vicepresedintii sau sefii de sectie.
- acest conflict de natura constitutionala poate fi plasat/analizat pe doua coordonate: in primul rand, si cel mai evident, este vorba despre o infrangere sistematica a vointei legiuitorului si chiar a Curtii Constitutionale, in al doilea rand, mai putin evident, dar la fel sau poate chiar mai grav, infrangerea garantiilor constitutionale ale accesului liber la justitie, care are vocatie de drept, dar si de principiu constitutional, aplicabil tuturor drepturilor fundamentale.
- facand totala abstractie de dispozitiile exprese ale legii, si de competenta sa, astfel cum este circumscrisa de art 126 din Constitutie, ICCJ a procedat, in mod continuu, din 2014, prin Colegiul de conducere, potrivit unei “reguli” proprii, la stabilirea componentei completelor de 5 judecatori, pentru ca, prin ultima hotarare a Colegiului de conducere sa refuze explicit aplicarea imediata a noii legi, creand ea insasi asa zise norme tranzitorii care nu reprezinta altceva decat o consfintire expresa a incalcarii legii (Hotararea din 89/04.09.2018).
- nici macar dupa ce, in februarie 2018, Curtea Constitutionala a statuat asupra sensului constitutional al normei aplicabile in materie, Colegiul de conducere al ICCJ nu doar ca nu si-a corectat practica in urma dezlegarii obligatorii cu privire la intelesul constitutional al art 32 alin 5 din legea 304/2004, dar a refuzat, in mod expres, sa puna in aplicare si noile prevederi legale, intrate in vigoare prin legea 207/2008.
- prin Hot 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa continue incalcarea legii, contrar vointei Parlamentului si cu ignorarea jurisprudentei instantei constitutionale si a celei europene, asadar art 1. din Constitutie care consacra valorile fundamentale statului roman, stat de drept bazat pe principiul separatiei si echilibrului puterior in stat.
