Dividende din deseuri
reciclarebeneficii reciclarebani reciclare
Un raport al Comisiei Europene arata ca, in Romania, productivitatea resurselor este de 0,31 euro pe kilogram fata de 2 euro pe kilogram, cat este media in Uniunea Europeana (UE), iar nivelul de reciclare si compostare este de 16%, fata de 44%.
Pana in 2020, Romania trebuie sa inregistreze o rata de minimum 50% de reutilizare si reciclare din cantitatile de deseuri de hartie, metal, plastic si sticla.
Pana in 2020 sunt mai putin de trei ani, dar, pana atunci, pe 15 februarie 2017, Comisia Europeana a reclamat Romania la Curtea de Justitie a UE, pentru ca autoritatile nu au inchis 68 de depozite municipale de deseuri neconforme, care reprezinta un risc grav pentru sanatate.
Tara noastra risca sa plateasca, din acest an, amenzi de 124.000 de euro pe... zi pentru ca nu a inchis aceste depozite.
De la o emisiune de stiri, aflam ca, la Orsova, firma de salubritate a refuzat sa mai ridice gunoiul, pe motiv ca nu poate suporta taxa de 80 de lei pe tona, de depozitare a deseurilor la groapa de gunoi, taxa intrata in vigoare la 1 ianuarie 2017, si cere primariei ca taxa sa fie platita de locuitorii orasului.
Imaginile ne arata spatele mai multor blocuri, unde gunoiul s-a adunat in cantitati considerabile. De prin pungile transparente inca integre si de prin cele transparente sau opace care s-au rupt, se vad sticle, hartii, tabla de conserve.
Care este solutia logica, atunci cand te sufoca gunoiul? Reducerea drastica a cantitatii acestuia, prin schimbarea perceptiei asupra a ceea ce aruncam.
Cel putin in orasele mai mari din Romania, exista, pe langa “clopotele” de colectare selectiva, centre care cumpara aproape orice fel de "deseu", de la borcane si sticle de bere, pana la aluminiu, cupru, hartie si plastic.
In special pentru hartie, sticla si plastic, preturile pe kilogram sunt infime, dar, daca va veti uita in cosurile de gunoi de la serviciu si de acasa, veti constata ca foarte putini dintre "locatarii" lor nu pot fi transformati in (alt)ceva, primind si bani in schimb.
Aparent, cativa lei pe luna din materiale reciclate nu inseamna mult - desi majoritatea romanilor se plang ca au venituri mici - dar, daca vi se pare ca sunt asa de putini, puteti sa-i transformati, de pilda, in kilowati.
Veti vedea ca banii primiti pe un kilogram de plastic, de pilda, echivaleaza cu pretul platit pe un kilowatt si ceva de energie electrica.
Un alt stimulent material, pe langa cel al responsabilitatii fata de mediu (prevazuta inclusiv de Constitutia Romaniei si pentru stat si pentru cetatenii lui) este ca o sticla de plastic reciclata individual, la automatele instalate in apropierea tot mai multor hypermarketuri, valoreaza cat dividendele platite de unele companii, la care romanii nu se inghesuiesc sa fie actionari...
Acum cativa ani, ceva asemanator cu patania Orsovei, avea loc in orasul Napoli, din Italia, de unde, una dintre tarile nordice, Suedia, importa mase plastice uzate, transformandu-le inclusiv in combustibil.
Se adevereste, astfel, la nivel statal, zicala potrivit careia gunoiul cuiva este bucuria altcuiva, de la bani si protejarea mediului, pana la locuri de munca.
In timp ce, iata, localitati din state latine arunca la gunoi tone de materii reciclabile, altii le gasesc intrebuintari cat se poate de lucrative.
Distanta geografica dintre statele care inca mai considera drept gunoi... plasticul, hartia, sticla, tabla si cele care le recicleaza este de numai cateva mii de kilometri.
Din pacate, distanta in timp este mult, mult mai mare. Cu toate acestea, "nordicii" nu sunt... extraterestii. Si noi si ei traim pe aceeasi planeta si chiar, ce surpriza, pe acelasi continent...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
