de Vlad Strunescu
la 21 Feb. 2017 Exclusiv
Pana in 2020, Romania trebuie sa inregistreze o rata de minimum 50% de reutilizare si reciclare din cantitatile de deseuri de hartie, metal, plastic si sticla.
De asemenea, trebuie sa colectam, anual, 4 kilograme pe locuitor de deseuri electronice si sa colectam separat bio-deseurile in vederea compostarii si fermentarii. Asta presupune un bun management al deseurilor si gestionarea corecta a acestora vezi aici detalii
Pana in 2020 sunt mai putin de trei ani, dar, pana atunci, pe 15 februarie 2017, Comisia Europeana a reclamat Romania la Curtea de Justitie a UE, pentru ca autoritatile nu au inchis 68 de depozite municipale de deseuri neconforme, care reprezinta un risc grav pentru sanatate.
Tara noastra risca sa plateasca, din acest an, amenzi de 124.000 de euro pe... zi pentru ca nu a inchis aceste depozite.
De la o emisiune de stiri, aflam ca, la Orsova, firma de salubritate a refuzat sa mai ridice gunoiul, pe motiv ca nu poate suporta taxa de 80 de lei pe tona, de depozitare a deseurilor la groapa de gunoi, taxa intrata in vigoare la 1 ianuarie 2017, si cere primariei ca taxa sa fie platita de locuitorii orasului.
Imaginile ne arata spatele mai multor blocuri, unde gunoiul s-a adunat in cantitati considerabile. De prin pungile transparente inca integre si de prin cele transparente sau opace care s-au rupt, se vad sticle, hartii, tabla de conserve.
Care este solutia logica, atunci cand te sufoca gunoiul? Reducerea drastica a cantitatii acestuia, prin schimbarea perceptiei asupra a ceea ce aruncam.
Cel putin in orasele mai mari din Romania, exista, pe langa “clopotele” de colectare selectiva, centre care cumpara aproape orice fel de "deseu", de la borcane si sticle de bere, pana la aluminiu, cupru, hartie si plastic.
In special pentru hartie, sticla si plastic, preturile pe kilogram sunt infime, dar, daca va veti uita in cosurile de gunoi de la serviciu si de acasa, veti constata ca foarte putini dintre "locatarii" lor nu pot fi transformati in (alt)ceva, primind si bani in schimb.
Aparent, cativa lei pe luna din materiale reciclate nu inseamna mult - desi majoritatea romanilor se plang ca au venituri mici - dar, daca vi se pare ca sunt asa de putini, puteti sa-i transformati, de pilda, in kilowati.
Veti vedea ca banii primiti pe un kilogram de plastic, de pilda, echivaleaza cu pretul platit pe un kilowatt si ceva de energie electrica.
Un alt stimulent material, pe langa cel al responsabilitatii fata de mediu (prevazuta inclusiv de Constitutia Romaniei si pentru stat si pentru cetatenii lui) este ca o sticla de plastic reciclata individual, la automatele instalate in apropierea tot mai multor hypermarketuri, valoreaza cat dividendele platite de unele companii, la care romanii nu se inghesuiesc sa fie actionari...
Acum cativa ani, ceva asemanator cu patania Orsovei, avea loc in orasul Napoli, din Italia, de unde, una dintre tarile nordice, Suedia, importa mase plastice uzate, transformandu-le inclusiv in combustibil.
Se adevereste, astfel, la nivel statal, zicala potrivit careia gunoiul cuiva este bucuria altcuiva, de la bani si protejarea mediului, pana la locuri de munca.
In timp ce, iata, localitati din state latine arunca la gunoi tone de materii reciclabile, altii le gasesc intrebuintari cat se poate de lucrative.
Distanta geografica dintre statele care inca mai considera drept gunoi... plasticul, hartia, sticla, tabla si cele care le recicleaza este de numai cateva mii de kilometri.
Din pacate, distanta in timp este mult, mult mai mare. Cu toate acestea, "nordicii" nu sunt... extraterestii. Si noi si ei traim pe aceeasi planeta si chiar, ce surpriza, pe acelasi continent...
Comentarii
A trebuit sa intervina Primarul General al Capitalei ca sa modifice aceasta prevedere printr-o OUG?
Bravo Primarului General, face cat toti specialisti pe protectia mediului la un loc ba chiar mai mult!
Aceasta Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 196/2005 a fost completata de mai multe ori, adica de 20 ori vezi * de la aparitie, DAR NIMENI chiar ABSOLUT NIMENI din Ministerul Mediului AFM,ANPM,GNM ,firmele de salubritate si din ONG-urile care monitorizeaza protectia mediului nu au observat ca timpul se scurge si se va ajunge la plata efectiva a acestei taxe.Cetateni ce sa zica? Ei nu stau toata ziua sa citeasca ce legi mai apar si cum ar putea ele sa le influenteze traiul,viata.Firmele de salubrizare cam la fel, persoana desemnata cu problemele de mediu a citit OUG 196 si a constatat ca:
Art. 9.
c taxele �®ncasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea de��eurilor valorificabile, �®n limitele prev��zute �®n anexa nr. 2
sa modificat cu
ORDONAN�¢�� nr. 31 din 27 august 2013
pentru modificarea ��i completarea Ordonan�£ei de urgen�£�� a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu
si care spune ca:
â��....o contribu�£ie de 100 lei/ton��, datorat�� de unit���£ile administrativ-teritoriale sau, dup�� caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, �®n cazul ne�®ndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantit���£ilor de de��euri eliminate prin depozitare din de��eurile municipale ��i asimilabile colectate prin serviciul public de salubrizare, plata f��c�¢ndu-se pentru diferen�£a dintre cantitatea corespunz��toare obiectivului anual de diminuare ��i cantitatea efectiv �®ncredin�£at�� spre valorificare sau incinerare �®n instala�£ii de incinerare cu recuperare de energie. Pentru unit���£ile administrativ-teritoriale sau, dup�� caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor care nu au organizat serviciu public de salubrizare, contribu�£ia se calculeaz�� prin aplicarea obiectivului anual de reducere cu 15% la cantit���£ile de de��euri municipale ��i asimilabile generate potrivit indicelui de generare prev��zut �®n planurile de gestionare a de��eurilor aprobate �®n condi�£iile legii;..... â��
Persoana desemnata a informat conducerea si au asteptat sa vina timpul ca aceasta contributie sa intre in vigoare.Unele firme de salubrizare au inceput sa faca pasi importanti in ceea ce priveste colectarea deseurilor pe mai multe fractii,altele nu.Bineinteles ca acesti pasi presupun investitii care de fapt insemna bani.Bani de unde vin?.
Banii vin din profitul acestor companii dar oare profitul poate acoperi aceste noi cheltuieli?Orice economisteu sunt inginer stie ca daca cheltui mai mult decat produci este o chestiune de timp pana intri in faliment sau insolventa!
Speri sa castigi o licitatie ,sa mergi pe pierderi in primi ani si sa recuperezi in urmatorii si........ajungi ca la la Bistrita unde operatorul care a castigat concesiune pe 8 ani renunta dupa 1 an si jumatate!
Pentru cine nu stie, in Romania, serviciul public de salubrizare este atribuit prin licitatie iar castigatorul este cel care are oferta cea mai buna adica pretul cel mai scazut al serviciului.Toti specialisti din cadrul structurilor creeate in judete ,acele numite ADI Asociati de Dezvoltare Intercomunitare au stat au chibzuit si au comandat studii de fezabilitate pe bani multi si apoi au stat si au intocmit documentatii de atribuire/concesionare servicii de salubrizare.Au accesat bani europeni pentru demararea realizarii de :Statii de transfer,Statii de sortare,Deponii ecologice,utilaje de salubrizare,containere de colectare.Multe asemenea investitii au fost realizate dar oare cate deja opereaza si sunt proiectate si executate cum trebuie?Astfel sa ajuns in situatii in care de ani de zile aceste licitatii nu sunt finalizate cu toate ca s-au cheltuit bani europeni si nu putini!
Amintim aici judetul Caras Severin care are o deponie ecologica ,Statie de Sortare si Statie de compostare si statii de transfer deseuri cu utilajele aferente de peste 80 milioane de euro,judetul Girgiu care are o deponie ecologica ,statie de sortare si compostare si containerezeci de mii de bucati si utilaje aferente de cativa ani si care zac deteriorate la sediul deponiei,Bistrita unde deponia ecologica sa deteriorat in primul an de functionare,Vasluiul unde o deponie este realizata impreuna cu o statie de sortare si statii de transfer si inca nu opereaza si as putea continua in modul acesta aproape pentru toata tara.
De ce amintesc toate astea?
Pentru ca acesti specialisti din cadrul ADI numai specialisti nu sunt este parerea mea personala la fel este si problema unor specialisti de la ANRSC care fac norme si regulamente din birou neavand aproape deloc contactul cu activitate concreta din teren.
Intr-o firma privata DACA persoana desemnata pe o pozitie ,da satisfactie si isi indeplineste atributiunile este pastrata, DACA NU este libera pe piata muncii.La aceste structuri gen ADI,ANRSC,APM ,aparatul de specialitate al Primariilor,se pare ca nu conteaza legea functionarului public le asigura postul si aici nu intru in detalii ca stim cu toti cam cine este angajat in aceste structuri!
Daniel Constantin, ministrul Mediului:
"Taxa de 80 de lei pentru tona de de��eu depozitat la groapa de gunoi este o tax�� care a intrat �®n vigoare �®nainte de momentul instal��rii mele la Ministerul Mediului. Aceasta este o tax�� penalizatoare pentru managementul de��eului. La ora actual��, Rom�¢nia are o rat�� de reciclare a de��eurilor de 4,5%, iar ��inta ce trebuie atins�� este 50%, p�¢n�� �®n 2020. La 1 ianuarie 2017, Rom�¢nia a introdus aceast�� tax�� de 80 de lei/ton�� de gunoi depozitat. Ideea este s�� nu avem m��riri de taxe la gunoi pentru cet����eni. Am f��cut o propunere doamnei primar Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, n.r. �®n acest sens ��i anume c�� taxa se men��ine ��i inten��ion��m s�� venim cu proiect de Ordonan���� de Urgen���� care s�� se aplice la diferen��a dintre ceea ce ��inte��te operatorul economic ��i ceea ce a realizat efectiv......
........Vom impune praguri, iar taxa de depozitare nu va fi pl��tit�� de c��tre cei de la depozitele de gunoi, ci de c��tre operatorii de salubritate. Practic, operatorii vor pl��ti doar diferen��a dintre ��inta de valorificare ��i ceea ce realizeaz�� efectiv. Dac��, de exemplu, operatorul �®��i impune o ��int�� de valorificare de 20% pe an ��i realizeaz�� doar 10%, atunci se va pl��ti tax�� doar pentru diferen��a nerealizat��.", a spus Constantin.
Practic,Operatorii de salubritate care vor depozita de��euri la groapa de gunoi vor trebui s�� pl��teasc�� o tax�� de 80 de lei pentru fiecare ton�� depus��, �®ncep�¢nd cu data de 1 ianuarie 2017, urm�¢nd ca aceast�� tax�� s�� creasc�� la 120 lei/ton�� din 2018, potrivit prevederilor Legii 384/2013.
Dar OUG 31/2013 reglementa taxarea progresiv�� a depozit��rii, �®ncep�¢nd cu 50 lei/ton�� din 2014, 80 de lei/ton�� din 2015 ��i 120 lei/ton��, cu �®ncepere din 2016, Legea 384 introduce cre��terea taxei la 80 de lei/ton�� din 2017, respectiv la 120 de lei/ton��, abia din 2018.
Mentiune:Detinatorii de DeponiiDepozite ecologice,Statii de transfer,Statii de compostare,Statii de sortare sunt de cu putine exceptii aceste structuri ADI,in fapt Consiliul Judetean.Prin concesionarea serviciilor de salubrizare autoritatile locale si cetatenii sunt �exclusi� de la aceasta taxa ea ramanad doar pe umerii Operatorului de salubrizare desemnat.
Cum func�£ioneaz�� atunci principiul â��poluatorul pl��te��teâ��?
Principiul â��Poluatorul pl��te��teâ�� ��i cadrul s��u este stabilit prin Directiva 2004/35 / CE a Parlamentului European ��i a Consiliului din 21 aprilie 2004, privind r��spunderea pentru mediul �®nconjur��tor �®n leg��tur�� cu prevenirea ��i repararea daunelor aduse mediului.
Oare producrea de deseuri de orice fel nu sunt daune aduse mediului?
In sensul celor aratate mai sus cum se face ca pentru intreg lantul de producere si eliminare deseuri menajere/similare/reciclabile numai operatorul are raspundere iar in principal cel care polueaza adica produce deseul nu are nicio raspundere el fiind principal poluator,sa fim drepti omul prin activiatea lui polueaza direct mediul!,autoritate publica locala si detinatorul deponiei la fel!
Atribuirea prin concesiunein urma unei licitatii a unui serviciu public de salubrizare presupune la acest moment,dotarea cu destule utilaje care sa opereze toate aceste fluxuri de deseuri,initierea de campanii costisitoare de promovare a selectarii deseurilor DAR nu ti se permite cresterea tarifului ca urmare introducerii acestei taxe!
De exemplu la un pret maxim de 10 lei/luna/persoana vorbesc aici de o situatie dar nu unica!,au fost licitatii unde sa adjudecat si la 6 sau 7 lei/luna/persoana urmand ca taxele crescute progresiv pe tona de deseuri depozitate sa nu intre in calculatia modificarilor de tarife.
Exemplu
Pentru o localitate urbana de 50.000 locuitori
Avem undeva la 0,235 tone/deseu/persoana/an asta insemnand cca. 11750 tone
Daca toata aceasta cantitate ajunge la deponie unde taxa de depunere este in jurul sumei de 65-70 lei/tona si mai adugam si suprataxa de 80 lei/tona avem 150 lei /tona deseu depusa in deponie.
Cantitate aceasta ar costa 1175150=1.762.500 lei/an cheltuieli cu depozitarea pentru operatorul de salubrizare.
Sumele incasate dela populatie ar fi de cca. 50.007 leix 12 luni=4.200.000 lei/an,daca toate persoanele ar avea contract sau ar plati taxa de salubrizare.
Alte costuri de luat in calcul sunt:redeventa 7%,costuri de operare,costuri de certificare ANRSC,ISO
Dac cineva crede ca se vor realiza toate acele obiective de colectare selectiva este naiv,acest lucru nu se va intampla prea curand in tara noastra iar operatorul este singurul vinovat in acest caz!
Eu personal estimez o rata de 10%-15% de colectare selectiva cu mentiunea ca o parte din materialele reciclabile colectate separat nu sunt aducatoare de profituri pentru detinatori de Statii de sortare care de regula apartin autoriatii contractante ,cu puntine exceptii ele ajungand la incinerare contra cost cei drept un cost ceva mai scazut decat taxa de depozitare!
______________________________________________________________________________
*Acte modificatoare pentru Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 196/2005
#M1: Legea nr. 105/2006
#M2: Legea nr. 292/2007
#M3: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 37/2008
#M4: Ordonan�£a Guvernului nr. 25/2008*, abrogat�� prin Legea nr. 167/2010 #M7 ��i respins�� prin
Legea nr. 179/2010 #M8
#M5: Legea nr. 329/2009*
#M6: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 15/2010
#M7: Legea nr. 167/2010
#M8: Legea nr. 179/2010
#M9: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 115/2010
#M10: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 71/2011
#M11: Legea nr. 283/2011
#M12: Ordonan�£a Guvernului nr. 31/2013
#M13: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 103/2013
#M14: Legea nr. 384/2013
#M15: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 83/2014
#M16: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 57/2015
#M17: Legea nr. 79/2016
#M18: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 39/2016
#M19: Legea nr. 232/2016
#M20: Ordonan�£a de urgen�£�� a Guvernului nr. 99/2016