de Vlad Strunescu
la 24 Nov. 2015 Exclusiv
Asa se face ca, in anul 1602, aparea, la Amsterdam, institutia considerata cea mai veche bursa de valori (functionala), cea mai veche piata de capital din lume (functionala).
Tot Tarile de Jos sunt initiatoarele uneia dintre primele loterii, infiintata tocmai ca sa aduca mai multe venituri statului fara ca acesta sa majoreze taxele si impozitele.
Olandezii nu numai ca au spirit antreprenorial dar isi si respecta cu strictete obligatiile de plata.
In toamna acestui an, Universitatea Yale a incasat echivalentul in dolari a 136,2 de euro de la autoritatea olandeza pentru administrarea apelor de Stichtse Rijnlanden.
Banii reprezentau dobanda unei obligatiuni perpetue emise in 1648 pentru a finanta construirea unui dig. Obligatiunea, cu valoare nominala de 1.000 de guldeni este in forma cat se poate de materiala, mai exact pe piele de capra.
Instrumentul financiar se numara printre cele mai vechi cinci obligatiuni din lume pentru care emitentul inca mai plateste dobanda.
Universitatea americana a cumparat obligatiunea acum 12 ani platind pe ea 24.000 de euro, intrucat valoarea instrumentului rezida, in primul rand, in semnificatia istorica.
Obligatiunea este expusa la o biblioteca din campusul universitii, unde se odihneste si o Biblie tiparita de Gutenberg.
Asadar, la 1648, Tarile de Jos emiteau obligatiuni pentru care platesc si acum dobanda. Ce se intampla, in acelasi timp, in Tarile Romane? Se scursesera 48 de ani de la unificarea sub barda lui Mihai Viteazu.
A trebuit sa mai treaca 239 de ani pentru ca, tot in preajma unei uniri, de data asta cu 20 de ani inaintea celei de la 1859, sa-si inceapa activitatea bursele de comert.
Dupa inca 43 de ani, se infiinta, in 1881, la Bucuresti, si o bursa de valori mobiliare, prin intermediul careia, se tranzactionau si marfuri si efecte comerciale.
Avantul economic din perioada interbelica s-a simtit si la bursa de la Bucuresti, care, la vremea respectiva, chiar era barometru pentru o economie infloritoare, tranzactiile ajungand sa reprezinte chiar si aproape 11% din PIB al Romaniei.
Una dintre vedetele bursei de atunci era chiar Banca Nationala a Romaniei (BNR). Astazi, banca si fostul Palat al Bursei stau fata-n fata. Palatul BNR este semet si solid asa cum ii sta bine unui sediu de banca nationala, in timp ce Palatul Bursei este in semiparasire, dupa mutarea Bibliotecii Nationale a Romaniei.
In lucrarea “Evolutia economica a Romaniei”, Victor Axenciuc scrie ca o actiune emisa de Banca Nationala valora intre 5.000 si 15.000 de lei, intrucat institutia era o foarte buna platatitoare de dividende.
In afara de Banca Nationala, erau listate mai multe companii petroliere si miniere, banci, societati de asigurare si de transport in comun.
A trebuit sa treaca cinci ani de la caderea regimului comunist pentru ca bursa de la Bucuresti sa renasca sub forma Bursei de Valori Bucuresti (BVB).
Pe 23 noiembrie 1995, a fost realizata prima tranzactie la BVB. Pana la finele anului acela, au avut loc numai cinci sedinte de tranzactionare, consemnand o valoare totala de 250.000 de lei si o capitalizare de 25,9 milioane de lei.
Zece ani mai tarziu, aveau loc 247 de sedinte de tranzactionare, cu o valoare totala de 7,809 miliarde de lei si o capitalizare de peste 56,065 de miliarde de lei.
In cel de-al douazecilea an de existenta, adica in inca neincheiatul 2015, capitalizarea a atins nivelul record de 148.605.877.364 de lei.
Chiar daca tocmai capitalizarea este deficitara la BVB, progresul fata de anul primei tranzactii este enorm.
Dupa 20 de ani de la prima tranzactie, problema cea mai mare a BVB este lipsa de notorietate. Cati romani au auzit de ea? Cate institutii de presa o baga in seama? Cat de des este subiect de stire? Cati i-au urat “la multi (b)ani”?
Poate ca, pentru binele BVB, al economiei romanesti, al capitalismului si al mentalitatii romanesti, peste alti 20 de ani, ar fi bine ca aceste intrebari sa nu mai fie retorice, ci sa primeasca raspunsuri cat se poate de concrete...
Comentarii