Toate bulele-s vechi si noua toate sau criza lalelelor, bitcoin si depresia

Toate bulele-s vechi si noua toate sau criza lalelelor, bitcoin si depresia apreciere bitcoincriza laleleloreducatie financiara

Pilda data de criza lalelelor din Olanda secolului al XVII-lea ar trebui adaptata oricarei forme de educatie (de la primara, la superioara) si sa fie prima lectie despre bani, economie, finante, investitii.
In acele vremuri, Tarile de Jos au fost lovite de isteria detinerii de bulbi de lalele, pentru una bucata apartinand celor mai rare soiuri, schimbandu-se terenuri si chiar imobile din Amsterdam sau din alte mari orase.
 
Si asta se intampla in Olanda, tara in care, in 1602, a fost infiintata prima bursa moderna de actiuni din lume, tara cu una dintre cele mai vechi banci centrale din lume si cu una dintre cele mai vechi loterii, menita sa finanteze razboaiele cu Spania.
 
Tot in Olanda, isi are originea forma de organizare numita companie, in persoana juridica a Verenigde Oostindische Compagnie (Compania olandeza a Indiilor de Est), considerata si prima multinationala din lume, mai mult pentru ea fiind infiintata Bursa din Amsterdam.
 
La vremea respectiva, capitalul companiei a fost impartit intre orasele olandeze, dar si cetatenii au fost invitati sa participe, subscriind. A fost, asadar, si prima oferta publica initiala din lume.
 
Compania olandeza a Indiilor de Est si-a imbogatit, in mod sanatos, sustenabil actionarii care au ales sa-si plaseze banii in monopolul olandez al comertului cu mirodenii dinspre sud-estul Asiei.
 
Si la acea vreme, piperul, ghimbirul, nucsoara, cuisoarele, scortisoara, chimenul erau la mare cautare printre europenii, dispusi sa le plateasca foarte scump.
 
Spre deosebire de bulbii de lalea, care, in afara de preturile aberante si de nesiguranta infloririi, mirodeniile aduse de peste mari si tari aveau rol efectiv in condimentarea si conservarea mancarurilor. Prin urmare, cine detinea actiuni la monopolul care le aducea din Asia, avea sanse fundamentat solide de a castiga multi bani.
 
De-a lungul existentei sale, compania a distribuit sub forma de dividende aproape toate profiturile, dar chiar si fara acestea, de exemplu, capitalul de 6.000 de guldeni investit initial de unul dintre mai marii companiei ajunsese sa valoreze 500.000 de guldeni…
 
Pentru Verenigde Oostindische Compagnie, comertul cu mirodenii s-a dovedit atat de profitabil incat costul unei corabii era amortizat in totalitate de un singur drum dus-intors, cam la fel cum se intampla in zilele noastre cu tot mai marile cargoboturi.
 
In zilele noastre, bulbii de lalea au capatat forma unei monede virtuale tranzactionabila “pe net”. Desi exista niscaiva explicatii despre felul in care este generata cantitatea de asa-zise monede, nimeni nu stie, de fapt, care-i treaba si, exact ca in povestea “Hainele cele noi ale imparatului”, se rusineaza sa recunoasca.
 
Ei bine, in anul 2017, tot din Olanda vine si culmea… “investitiei” in bitcoin. O familie (mama, tata si trei fiice) din aceasta tara si-a vandut afacerea, casa, cele doua autoturisme, o motocicleta si restul bunurilor pentru a-si plasa banii rezultati in bitcoin.
 
De dragul inavutirii reale din moneda virtuala, care este asteptata sa atinga noi culmi (cum ar fi peste 6.000 de dolari saptamana trecuta) familia respectiva a ajuns sa locuiasca intr-un camping.
 
Desi capul familiei olandeze sustine ca este constient ca poate pierde, el si-a facut planuri ca o va lua de la capat. E bine ca, macar aparent, sta bine cu psihicul intrucat, potrivit Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, riscul de a suferi de depresie este cu atat mai mic cu cat creste gradul de educatie, pentru ca persoanele mai bine pregatite au oportunitati mai bune de angajare si salarii mai mari, factori care reduc prevalenta anxietatii.
 
Tot persoanele mai instruite au rate mai scazute de morbiditate si o speranta de viata mai lunga.
 
Ironic este ca acelasi termen - depresie - desemneaza atat o cadere a psihicului, cat si una a economiei sau spargerea unei bule, adica a unei acumulari de asa-zisa valoare, “bazata” pe un amestec de apa chioara si sapun.
 
Sigur ca s-au castigat si se mai castiga bani multi (asa cum s-au castigat si din vanzarea lalelelor si din oricare alta bula) din “moneda” a carei valoare a crescut, numai de la inceputul acestui an, cu vreo 500%. Dar tocmai aici este momeala: castigurile reale din, practic... nimic si de aceea nesustenabile, care l-au facut, pana si pe Jordan Belfort, asa-zisul lup de pe Wall Street, sa spuna ca este “ceva mult mai rau decat ce am facut eu”, “este cea mai mare escrocherie din istorie”.
 
Si iata ca, neinvatand (mai) nimic din istorie, se poate spune ca toate bulele-s vechi si noua toate...