Analizele Manager.ro: Cum stam cu reciclarea PET-urilor?

Analizele Manager.ro: Cum stam cu reciclarea PET-urilor? ambalajepetreciclarereciclare plasticmediuprotectia mediului

Patrunse in forta pe piata, la cativa ani de la Revolutie, sticlele PET au devenit extrem de populare datorita rezistentei lor (nu se sparg, precum sticla obisnuita) si comoditatii in utilizare. Din pacate, tocmai datorita acestor caracteristici, ele au ajuns sa fie luate peste tot si aruncate dupa golire, fara discernamant, direct in natura, cu efecte nocive pentru mediu. Solutia este una singura: reciclarea.

Plasticul are nevoie de cateva sute de ani pentru a se degrada si este si un mare consumator de resurse: intreaga productie de plastic consuma 8% din productia mondiala de petrol. Reciclarea este, ca urmare, benefica: prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc 1,8 tone de petrol si se castiga 6 metri cubi de spatiu de depozitare la groapa de gunoi. O singura sticla de plastic reciclata salveaza energia necesara functionarii unui bec electric timp de sase ore. Iar plasticul este una dintre materiile care au mai multe "vieti", putand fi reciclat de mai multe ori.

Se apreciaza ca deseurile de tip PET reprezinta circa 3% din cantitatea totala de deseuri de ambalaje si, conform datelor Asociatei Producatorilor de Plastic din Europa, la fiecare ora, pe batranul continent se recicleaza 1,3 milioane de butelii PET. In Romania, cantitatea de deseuri din plastic rezultata intr-un an este de 331.000 de tone. Din aceasta cantitate, conform HG nr. 621/2005, pana in 2013 trebuie sa se ajunga la o cota de reciclare de 22,5%.

3 etape: colectare, procesare, reciclare

In Romania exista 270 de societati capabile sa colecteze, sa prelucreze si unele chiar sa recicleze deseurile din mase plastice. Dintre acestea, 80% se ocupa doar de colectare si procesare si doar 20% au si posibilitatea de reciclare, obtinand granule sau chiar diverse produse. Cele mai multe unitati se afla concentrate in zona Bucuresti-Ilfov.
In urma procesarii se obtin fulgi sau flexuri de polietilena care intra apoi la reciclare, ca materie prima pentru realizarea granulelor de plastic din care se fabrica diverse obiecte si ambalaje.

Pentru demararea activitatii sunt necesare urmatoarele dotari:
a) un camion pentru aducerea deseurilor de la producatori si de la cei care le colecteaza – 12.000 de euro
b) o moara care macina deseurile, din care rezulta fulgii, care costa in jur de 18.000 de euro la mana a doua
c) un motostivuitor pentru transportul balotilor de deseuri, al sacilor si containerelor cu flexuri – in jur de 3.500 de euro. In afara acestor utilaje, este necesara construirea sau inchirierea unei hale de depozitare si procesare de cel putin 150 mp si a unui teren betonat de cel putin 500 mp pentru depozitarea deseurilor, precum si utilaje de cantarire, transport si manipulare a deseurilor.

Indeplinirea acestor conditii asigura obtinerea autorizatiei de functionare. Astfel, o suma rotunda pentru a putea lansa o afacere de colectare si reciclare a deseurilor ar fi de cel putin 50.000 de euro. Iar pentru realizarea unei activitati complete de colectare, procesare si reciclare a deseurilor din plastic, este nevoie si de achizitionarea unei instalatii pentru obtinerea de granule, pretul mediu al unei astfel de instalatii la mana a doua fiind in jur de 40.000 de euro.

Tehnologia pe scurt

Un PET are patru componente: 1) recipientul in sine, din polietilena tereftalata (de aici si numele); 2) dopul, din polietilena de inalta densitate; 3) eticheta, care poate fi din hartie sau material plastic si 4) adezivul. Fiind insa destul de voluminos, el trebuie presat cu un utilaj special pentru a fi transportat si depozitat cu usurinta, de aceea dopul se scoate si se colecteaza separat.

Un PET de doi litri cintareste 50 grame, deci sunt necesare 20 de bucati pentru a face un kilogram, adica cca 20.000 de bucati pentru 1 tona, pentru care se incaseaza cca 350 de lei. De asemenea, recipientele trebuie sa fie sortate pe culori: transparent, albastru, verde si maro. Apoi se spala, se indeparteaza etichetele si adezivul, pentru a se obtine un produs cat mai pur si se usuca. Abia in acest moment ele sunt macinate intr-o moara speciala, din care rezulta fibre PET.

In urma reciclarii se obtine materie prima secundara care, in combinatie cu granulele de polietilena veritabila, poate fi folosita doar pentru realizarea unor produse sau ambalaje din plastic in scop nealimentar. Pentru ambalarea produselor alimentare, trebuie realizata o fata interioara a ambalajului, din materie prima care nu a mai fost folosita. 

Reciclarea se poate face de un numar limitat de ori, materialul pierzandu-si proprietatile initiale pe parcursul procesului de reciclare, lucru datorat particulelor de murdarie, contaminarii si modificarilor care apar la nivel molecular. Din acest motiv, la fiecare reciclare se adauga cantitati mici de materii prime brute pentru a imbunatati calitatea produsului finit. Pentru obtinerea unui kilogram de PET este nevoie de energie si de aproximativ 1,8 litri de petrol.

Problema de fond este ca grosul deseurilor se gaseste in gunoiul menajer. Iar in lipsa unui sistem de colectare selectiva (plastic, hartie, sticla), adunarea din gropa de gunoi nu este o afacere pentru reciclatori. Teoretic, fiecare administratie locala este obligata sa aiba pus la punct un sistem de colectare selectiva. Practic insa, sunt putine sanse ca primariile sa investeasca in aceste sisteme, atata timp cat nu sunt constranse.  In prezent, numai 1,3 milioane de romani au acces la un sistem de colectare selctiva, in 21 de localitati.

Legislatia din Romania nu prevede obligativitatea reciclarii deseurilor

In Romania, spre deosebire de tarile din Vest, reciclarea ambalajelor PET nu este obligatorie. In Germania, spre exemplu, compania Coca-Cola isi colecteaza propriile flacoane de pe piata, prin intermediul distribuitorilor. De asemenea, in Germania, Italia sau Franta, cei care nu separa gunoiul menajer de PET sunt amendati. Sticlele PET nefiind degradabile, statul roman ar trebui sa impuna producatorilor o taxa pentru colectarea ambalajelor. Acest lucru ar urma sa fie reglementat printr-un act normativ care sa implice si administratiile locale si care sa oblige populatia sa separe gunoiul menajer de sticlele PET. Langa pubelele de gunoi din magazine, restaurante, parcuri, primariile ar trebui sa amplaseze saci sau alt tip de pubela speciala pentru sticlele din plastic, care sa fie livrate fabricilor de reciclare.

Potrivit datelor adunate de Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Industriei, gradul de recuperare a deseurilor din plastic din Romania este de doar 7%, fata de o medie europeana de 25%, acest tip de deseuri avand de altfel cel mai mic procent de recuperare dintre toate celelalte tipuri de deseuri (cupru – 39%, aluminiu – 33% hartie si carton – 23%).

Autorizarea activitatilor de colectare si reciclare a deseurilor

Societatile comerciale care vor sa obtina autorizatia de achizitie a deseurilor neferoase reciclabile trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de conditii prevazute in normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.11/2001 elaborate de Ministerul Industriei si Resurselor. Unele dintre aceste conditii le-am enumerate deja: sa detina in proprietate, sau in chirie, atat platforme betonate de cel putin 500 mp, cat si spatii de depozitare inchise (hale) de cel putin 150 mp, mijloace de cantarire, de manipulare, transport intern si transport marfa. De asemenea, societatile respective trebuie sa aiba cel putin 30 de angajati incadrati cu contract individual de munca, pe perioada nedeterminata.

Subventie redusa la jumatate

Firmele care recicleaza deseurile de ambalaje de plastic (PET) primesc 0,4 lei pentru fiecare kilogram, in baza unor contracte de finantare incheiate cu Administratia Fondului pentru Mediu.
Pentru a beneficia de suma mentionata, firmele beneficiare trebuie sa dovedeasca faptul ca ambalajele de plastic au fost prelucrate si transformate, prin reciclare, in materie prima secundara sub forma de fulgi, granule sau alte produse. Suma va fi utilizata numai pentru plata deseurilor de ambalaj achizitionate de la firmele autorizate si care colecteaza, la randul lor, ambalajele de la populatie. "Prin acest circuit financiar, cei 0,4 lei platiti pentru colectarea deseurilor ajung in buzunarul cetateanului care preda deseurile PET la centrele de colectare", precizeaza Executivul.

De stiut:

• In 2010, americanii au baut aproape 50 de miliarde de PET-uri cu apa, dar au reciclat doar 23% din cantitatea de ambalaje rezultata. Aceasta inseamna ca 8 din 10 PET-uri au ajuns la gropile de gunoi;
•  In SUA, apa imbuteliata costa intre 1 si 4 $ galonul (3,8 litri). 90% din aceasta suma inseamna butelia, dopul si eticheta;
• Conform datelor Beverage Marketing Corp, in urma cu 35 de ani un american consuma in medie 6 litri de apa imbuteliata. In 2010, consumul a ajuns la 107 litri;
• Pentru producerea ambalajelor PET consumate de americani intr-un an e necesara o cantitate de 1,5 milioane de barili de petrol. Cam cat consuma 100.000 de automobile;
•  In 2010, americanii au cheltuit pe apa imbuteliata 16 miliarde $. Mai mult decat pe iPod-uri sau bilete de cinema;
• Daca toti locuitorii New York-ului ar renunta pentru o saptamana la apa imbuteliata, s-ar evita aruncarea a 24 de milioane de PET-uri in gropile de gunoi.

Exemple de firme din Romania care activeaza
in domeniul reciclarii ambalajelor din plastic

1. Greentech S.A., din Buzau a fost infiintata in 2002. Are 240 angajati si este specializata in reciclarea PET-urilor postconsum si utilizarea pulberilor rezultate pentru fabricarea foliilor, buteliilor de plastic sau chiar a obiectelor de imbracaminte. Greentech S.A. lucreaza in prezent cu mai mult de 100 de colectori ai ambalajelor din plastic tip PET si are o capacitate lunara de procesare de peste 4.000 tone.
Greentech preia sticle PET presate in baloti (cu etichete, dopuri, nesortate pe culori si nespalate), la pretul de 120 $, fara TVA. Transportul este in sarcina Greentech. Societatile care nu au in dotare presa pentru balotat PET-uri pot sa o cumpere sau sa o inchirieze de la firma.

2. Genial Company din Oltenita are o capacitate de 500 de tone pe luna, dar incarcarea nu este mai mult de 60-70%. Firma s-a implicat mai mult in activitatea de reciclare mase plastice, incepand cu anul 2006, acoperind si domeniul reciclarii de mase plastice de tip LDPE, HDPE si PP. A reusit astfel sa recicleze aproape toate tipurile de deseuri de mase plastice, largindu-si si diversificandu-si capacitatea de reciclare, in urma achizitionarii unei linii de reciclat materiale plastice de tip PE (polietilena), a unei instalatii de produs granule din PE si unei instalatii de reciclare si spalare cu apa calda.

3. MM Recycling din Constanta prelucreaza lunar 250 de tone de materiale plastice. O tona de granule de PET, care se folosesc la injectiile navelor, se valorifica cu 1000 de dolari. Foliile de plastic, obtinute tot din prelucrarea ambalajelor de plastic, se vand cam cu 1.500 de dolari tona.
PET-urile se introduc intr-o instalatie de reciclare de inalta tehnologie cu o productivitate de 7 tone/zi. Instalatia se alimenteaza cu o banda transportoare ce adduce ambalajele PET in masina de tocat cu prespalare, iar fulgii rezultati intra in 3 etape succesive de spalare si uscare pentru ca in final printr-un sistem de transport cu ciclon sa fie stocati in ambalajele de tip BigBag. Fulgii, ca materie prima secundara, sunt incarcati si depozitati in BigBag-uri de standard international (2 metri cubi) in vederea expedierii catre valorificatori din domeniul textilelor. Calitatea fulgilor se verifica prin sondaj. De asemenea, instalatia automata de tocat ambalaje PET separa dopurile pe care le spala si le toaca, acestea valorificandu-se la randul lor.

Ce se poate recicla

1. Sticla. Recipiente de sticla (sticle, borcane). Cele mai valoroase sunt cele transparente. In general, e bine sa fie sortate dupa culoare.
2. Hartie. Ziare curate, tiparituri, reviste, carti vechi, ambalaje de carton de la detergenti, pantofi etc., fotocopii de la birou.
3. Ambalaje de plastic. Pet-uri, pungi de plastic, recipienti de detergenti. Ambalajele trebuie triate – pungile fosnitoare se recicleaza intr-un fel, cele normale in alt fel.
4. Cutii de metal. De la bauturile racoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la nesfarsit.
5. Uleiul de motor si anvelopele. Uleiul de motor este foarte toxic, nu se arunca in canalizare!
6. Bateriile auto, acumulatorii etc. Continutul acestora este deosebit de toxic.
7. Cartusele de la imprimantele laser si inkjet. Majoritatea firmelor furnizoare de toner pentru imprimante au serviciu de reciclare a cartuselor.

Ce nu se poate recicla

1. Materialele ceramice
2. Spray-uri
3. Ambalajele materialelor toxice (de exemplu, de la anumite vopsele)
4. Abtibildurile, servetelele, hartia cerata, hartia de fax
5. Partile metalice atasate magnetilor