WikiLeaks pierde o jumatate de milion de dolari pe saptamana din cauza hartuielilor SUA
wikileaksjulian assangesuapaypalamazonebayonubancibani
Intr-un interviu acordat publicatiei La Tribune, Julian Assange (foto), fondatorul WikiLeaks, spune ca organizatia pierde peste o jumatate de milion de dolari pe saptamana din cauza actiunilor SUA care incearca prin orice mijloace sa doboare siteul.
"Ca se ne continuam activitatea trebuie sa recuperam cumva acesti bani", a declarat Assange. Unul dintre mijloacele prin care WikiLeaks facea rost de bani, din donatii, era serviciul PayPal. La presiunea autoritatilor din SUA, acesta, alaturi de alte institutii financiare precum banca elvetiana PostFinance, au incheiat afacerile cu organizatia condusa de Assange.
WikiLeaks este blamata de americani dupa ce a publicat sute de mii de note diplomatice ale Departamentului de Stat. Acestea au pus diplomatia SUA intr-o situatie jenanta. Australianul a declarat ca a pierdut alte 200.000 de lire sterline cu costurile juridice implicate de procesul prin care a trecut recent in Marea Britanie.
In decembrie, presat de dificultatile financiare, Assange a incheiat un contract cu doua edituri pentru publicarea autobiografiei sale. Tranzactia i-a adus australianului 1,3 milioane de dolari, bani pe care a spus ca ii va folosi pentru a tine WikiLeaks pe linia de plutire. Assange estimeaza ca ar mai putea castiga inca pe atat in urmatorii ani, daca cartea va avea succes. Totusi, in ritmul actual de pierderi consemnate de organizatie, australianul va trebui sa gaseasca si alte surse de finantare.
Nu numai PayPal si PostFinance s-au dezis de WikiLeaks. Si companiile eBay si Amazon au incetat sa mai faca afaceri cu organizatia.
ONU il apara pe Assange
Comisarul ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, a declarat in decembrie 2010 ca este ingrijorata de presiunile pe care le fac guvernele asupra furnizorilor de servicii pe internet pentru ca acestia sa inceteze sa mai faca afaceri cu WikiLeaks. Ea a adaugat ca actiunile de acest fel ridica semne de intrebare legate de libertatea informatiei, dreptul oamenilor de a cunoaste si de nevoia de a proteja siguranta nationala. "Actiunile pot fi interpretate ca tentative de cenzurare a publicarii informatiei si ca violari ale libertatii de exprimare a WikiLeaks", a adaugat Pillay.
Si guvernul australian a sarit in apararea organizatiei WikiLeaks si a fondatorului sau, Julian Assange, si a transmis ca SUA este de vina pentru faptul ca documente secrete ale Departamentului de Stat au fost publicate online. Potrivit Australiei, cei care i-au dat documentele lui Assange sunt vinovati si ar trebui trasi la raspundere.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
