Al treilea razboi mondial va fi pentru resursele de hrana

Al treilea razboi mondial va fi pentru resursele de hrana Daca intreaga populatie a globului s-ar hrani la nivelul unui vest-european, asta ar insemna un consum de mancare de 10 ori mai mare fata de cel actual, corespunzator unei populatii de 72 de miliarde de oameni (!). Situatia e echilibrata de locuitorii din tarile sarace, suprapopulate, care consuma hrana sub necesarul zilnic.
Pana la mijlocul secolului XX cresterea populatiei nu a constituit o problema. Pamantul parea atunci suficient de mare, iar progresele tehnologice si estimarile privind resursele naturale permiteau, cel putin in teorie, asigurarea nevoilor tuturor (se considera la vremea aceea ca petrolul este inepuizabil).

Dar dupa 1950 a devenit evident ca populatia a inceput sa creasca intr-un ritm foarte rapid, sursa acestei cresteri fiind (ca si acum, de altfel) tarile cu un nivel de trai scazut: India, Pakistan, Bangladesh, Nigeria, Congo etc.

Regasim aceasta situatie si astazi: familiile sarace au cel mai mare numar de membri. Iar explicatiile pentru aceasta situatie sunt, in principal, doua:

1) Nivelul scazut de educatie. Femeile pur si simplu nu cunosc mijloace anti-conceptionale, nu stiu de unde sa le procure si nici cum sa le foloseasca;

2) Mostenirea culturala, care spune ca numarul mare de copii confera un anumit statut social. Saracia fiind generalizata, acolo nimeni nu isi permite sa se afirme prin simboluri de genul o casa mare sau o masina luxoasa. Respectul celorlalti se obtine printr-o familie numeroasa, un element care totodata asigura o anumita securitate pentru parinti: avand multi copii, parintii au sanse mai mari sa fie mai bine ingrijiti la batranete.

Cresterea populatiei vine, asadar, din tarile subdezvoltate. Acestea, per total, aproape ca isi vor dubla numarul de locuitori pana in 2050, de la 0,9 miliarde in prezent pana la 1,7 miliarde, iar in unele dintre ele se va inregistra chiar o triplare a numarul de locuitori: Afganistan, Burkina Faso, Burundi, Ciad, Congo, Timorul de Est, Guineea-Bisau, Liberia, Mali, Niger si Uganda.

Dar si tarile in curs de dezvoltare vor inregistra o crestere consistenta, de la 4,9 miliarde in prezent la 6,1 miliarde in 2050, in timp ce in tarile dezvoltate populatia se va mentine la nivelul actual – in jur de 1,2 miliarde. Una peste alta, in total, in 2050 vom fi peste 9 miliarde. Si intrebarea este: va reusi Pamantul sa ne hraneasca pe toti?

Securitatea alimentara se masoara prin doi indicatori: productia de grau si stocurile de grau. Graul este cel mai sugestiv si eficient parametru deoarece: 1) acest aliment asigura jumatate din necesarul de energie al unui om si 2) este mai putin perisabil ca fructele si legumele si poate fi depozitat pe termen lung. Cum stam, deci, cu productia de grau?

Ei bine, agricultura clasica nu mai face fata de mult timp presiunii aduse de cresterea populatiei. Deja inca de acum 70 de ani s-a initiat o revolutie in domeniu prin introducerea de soiuri noi de grau, orez si alte cereale mai productive, si a tot felul de fertilizatori, dar, dupa cum se prezinta situatia, a sosit timpul pentru noi schimbari - in tehnologiile actuale de irigare, fertilizare, transport, depozitare, procesare etc. Aceste schimbari trebuie facute insa cu mare atentie, deoarece chimicalele folosite pot avea efecte nefaste asupra organismului uman si asupra mediului inconjurator.

Nici cu alte resurse nu stam prea bine

Pestele devine insuficient fata de ritmul de crestere a populatiei, cele 17 zone principale de pescuit la nivel mondial sunt deja exploatate la capacitatea maxima. Apa dulce se imputineaza si ea, iar abundenta de apa sarata nu ne este de folos: nu exista inca o tehnologie eficienta, din punctul de vedere al costurilor, pentru desalinizarea ei.

Intervine apoi si erodarea solului, un fenomen cauzat de defrisarile masive: nemaifiind copaci si vegetatie care sa tina solul fertil in loc, acesta este spulberat de vant si ploi acide, lasand locul unui pamant sterp care nu mai beneficiaza de nutrientii din straturile profunde, adusi la suprafata de radacinile copacilor.

Se estimeaza ca suprafata care poate fi cultivata in acest moment, fara distrugerea ecosistemelor naturale, este de 10 milioane de kilometri patrati, suficienta pentru a hrani populatia umana in urmatorii 25 de ani. Dupa aceea insa, vor fi necesare tehnologii noi, pentru a se obtine mai multa hrana de pe aceeasi suprafata.

Si asta in conditiile in care vom reusi sa mentinem nestirbita aceasta suprafata. Suburbiile, constructiile industriale, drumurile, parcarile reduc suprafetele cultivabile peste tot in lume - in SUA, in Franta, Germania, dar si in Egipt, China sau India. In China, de exemplu, se asteapta ca vanzarile anuale de automobile noi sa atinga 20 de milioane de bucati, un record absolut la nivel mondial. Iar regula spune ca pentru fiecare 5 milioane de automobile adaugate la flota auto a unei tari trebuie asfaltata o suprafata de cca 400.000 de hectare.  Mare parte fiind luata, desigur, din terenul cultivabil.

Cele mai populate tari din lume in acest moment sunt:

1. China  -  1,34 miliarde
2. India  -  1,20 miliarde
3. S.U.A.  -  313 milioane
4. Indonezia  -  248 milioane
5. Brazilia  -  193 milioane
6. Pakistan  -  190 milioane
7. Nigeria  -  172 milioane
8. Bangladesh  -  161 milioane
9. Rusia  -  142 milioane
10. Japonia  -  127 milioane

Iar in 2050 se estimeaza ca situatia va fi urmatoarea:

1. India  -  1,65 miliarde
2. China  -  1,30 miliarde
3. S.U.A.  -  439 milioane
4. Indonezia  -  313 milioane
5. Pakistan  -  276 milioane
6. Nigeria  -  264 milioane
7. Brazilia  -  260 milioane
8. Bangladesh  - 233 milioane
9. Congo  -  183 milioane
10. Etiopia  -  145 milioane

Unii specialisti vad problema in termeni radicali: trebuie introdus urgent un sistem strict de control al nasterilor, cu limitarea la 2 a numarului de copii per familie. Altfel - spun ei - este inevitabil un al treilea razboi mondial pentru resursele de hrana.

Ei fac si un calcul: la ritmul actual de crestere a populatiei, in anul 3400 numarul locuitorilor va fi de ordinul a 10 la puterea 22, ceea ce inseamna ca fiecare om va avea atunci la dispozitie cativa centimetri patrati de spatiu. Imposibil.

Adversarii acestei masuri spun insa ca sporirea populatiei face parte din procesul normal de evolutie a omenirii si ca timpul va rezolva problema, fie prin aparitia de tehnologii noi care vor asigura necesarul de hrana, fie prin progresul stiintei care va permite colonizarea unor spatii inaccesibile in acest moment sau a altor planete. Sa mai traim 100 de ani si vom vedea cine a avut dreptate.

Sursa foto: www.pexels.com