Analizele Manager.ro: Cele mai mari catastrofe ecologice produse de mana omului. Cazul Exxon Valdez (II)

Analizele Manager.ro: Cele mai mari catastrofe ecologice produse de mana omului. Cazul Exxon Valdez (II) catastrofe ecologicepetrolscurgeri petrolpata petrolexxonexxon valdezalaskadeepwater horizon

In seara zilei de 23 martie 1989, supertancul petrolier Exxon Valdez parasea portul Valdez din Alaska, avand aproape 200 de milioane de litri de titei la bord. N-a ajuns foarte departe. La cateva minute dupa miezul noptii, vasul a lovit un recif, si-a spart 8 dintre cele 11 containere si aproape un sfert din incarcatura s-a scurs in apa limpede a golfului Prince William. Dimensiunile dezastrului au fost amplificate de faptul ca, desi accidentul a fost anuntat imediat, reactia companiei Exxon, proprietara vasului, a fost destul de lenta. Practic, timp de trei zile nu s-a facut nimic concret.
40 de milioane de litri de petrol s-au scurs din Exxon Valdez, zona de coasta a fost afectata pe o lungime de 1.900 km, fauna si flora marina au fost distruse masiv (se estimeaza ca au murit, printre altele, 250.000 de pasari si 22 de balene). Cum s-a ajuns aici?

Istoria acestei catastrofe incepe de fapt in 1973, an in care Congresul american a aprobat constructia conductei de petrol Trans-Alaska, menita sa aduca petrol din nordul peninsulei in sud, in portul Valdez, de unde sa fie preluat de tancurile petroliere. Decizia Congresului a fost atunci fortata de cresterea pretului petrolului ca urmare a embargoului impus SUA de catre Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol, dat fiind sprijinul militar american acordat Israelului in razboiul Yom Kippur (ca sa vedeti cum se leaga lucrurile!).

Revenind, conducta Trans-Alaska, finalizata in 1977, a permis marilor companii petroliere, printre care si Exxon, sa faca bani frumosi din transportul acestei resurse catre restul statelor americane. Dar operatiunea era foarte periculoasa. Toti cei din industria petrolului stiau ca navigarea cu un tanc de mari dimensiuni prin apele din  golful Prince William, pline de aisberguri, pune la grea incercare orice echipaj, oricat de experimentat. Se mai stia si faptul ca in Alaska nu exista echipamente eficiente de interventie in cazul unei scurgeri masive de petrol. Ca urmare, solutia logica pentru a preveni orice problema consta intr-o organizare foarte riguroasa a fiecarui transport, dublata de o vigilenta maxima.

Unde a gresit Compania Exxon?

Exxon n-a fost in regula exact la partea cu vigilenta. Compania i-a permis capitanului Joseph Hazelwood, un impatimit de alcool, sa conduca petrolierul prin acele ape inselatoare, in ciuda numeroaselor abateri disciplinare pe care acesta le avusese in ultimii trei ani. Nu e o surpriza, asadar, ca Hazelwood a dat o tura prin baruri chiar inainte sa urce la bord si ca, beat fiind, a lasat comanda pe mana unui secund foarte obosit care, pe deasupra, nu avea nici calificarea necesara pentru a conduce nava pe acel traseu. In incercarea de a evita niste aisberguri, vasul a deviat de la curs, a ratat revenirea si a lovit un recif. Rezultatele le-am mentionat mai sus.

In operatiunile ulterioare de curatare a zonei au fost implicati 11.000 de oameni, 1.400 de nave si 85 de avioane. Aceste operatiuni s-au desfasurat timp de 3 ani si au costat cca 2,1 miliarde de dolari. Testele facute in 2004 au aratat ca la 15 ani de la producerea accidentului zona de coasta mai este contaminata inca pe anumite portiuni, in special de petrolul care a apucat sa se infiltreze in sol (cel de suprafata a fost spalat sau indepartat cu solventi).

Cat a platit Exxon pentru dezastrul provocat?

A platit, in primul rand, costul operatiunilor de curatare - 2,1 miliarde de dolari. Vorbim apoi de cca 1 miliard de dolari platiti autoritatilor din Alaska si de o amenda de 150 de milioane de dolari pentru distrugerea mediului, cea mai mare prevazuta de legislatia SUA. (Totusi, data fiind implicarea companiei in operatiunile de curatare a zonei, aceasta amenda a fost redusa la 25 de milioane.) In fine, se mai adauga 300 de milioane, reprezentand 11.000 de plati individuale catre firmele si persoanele private care au reclamat pagube directe pe care le-au suferit din cauza accidentului.

Capitanul Joseph Hazelwood nu a patit mare lucru: a fost amendat cu 50.000 de dolari, condamnat la 1.000 de ore de munca in folosul comunitatii si timp de 9 luni a avut licenta de pilot suspendata. Acum locuieste in New York si lucreaza in domeniul asigurarilor maritime. Vasul Exxon Valdez a fost reparat, rebotezat SeaRiver Mediterranean si transporta in continuare petrol. Are insa interdictie de a intra in apele statului Alaska.

Nota finala:
Cazul Exxon Valdez nu este cel mai mare dezastru petrolier din istoria SUA. Pe 20 aprilie 2010, in timpul unui foraj la mare adancime operat de pe platforma Deepwater Horizon, in Golful Mexic, sistemele de control al presiunii au cedat si o coloana de noroi, gaz metan si apa de mare a erupt pana la o inaltime de 73 m, fiind urmata de o explozie in care au murit 11 oameni. Platforma s-a scufundat pe 22 aprilie. Operatiunile de inchidere a putului forat au durat cca 3 luni, timp in care in ocean au fost eliberati aproape 800 de milioane de litri de petrol, de 20 de ori mai mult decat in cazul Exxon Valdez.