Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Romanii au ajuns sa se casatoreasca mai tarziu si sa divorteze mai greu


Romanii au ajuns sa se casatoreasca mai tarziu si sa divorteze mai greu
de Vlad Strunescu la 14 Feb. 2020
Romanii au ajuns sa se casatoreasca mai tarziu si sa divorteze mai greu
Tags: valentines daycastoria la romanidivortul la romanianalize frames

Romanii se casatoresc la varste mai inaintate fata de acum 30 de ani si divorteaza mult mai greu, semn al schimbarilor prin care a trecut societatea romaneasca dupa Revolutia din 1989.


In 2020, casatoria a ajuns un eveniment pe care multi tineri cauta sa-l amane cat mai mult, dar asta nu inseamna ca isi ignora sentimentele, insa si le manifesta fara sa ajunga asa repede la Starea Civila, arata o analiza realizata de Frames.

Citeste si: Angajatii de rand au primit 5 lei in plus la tichetele de masa, in timp ce alesii locali au unda verde la PENSII SPECIALE

Acum 30 de ani, romanii sarbatoreau in premiera, pe 14 februarie, Valentine’s Day, ziua occidentala a indragostitilor. Statisticile oficiale, analizate de expertii Frames, arata ca, in 1990, tinerii erau mult mai decisi sa isi uneasca destinele decat in prezent.
 
Barbatii se casatoreau, in medie, la 25 de ani, iar femeile la 22 de ani. De atunci, varsta medie a tinerilor aflati la prima casatorie a crescut, ajungand, in 2018, la 31,9 ani, in cazul barbatilor, si la 28,7 ani, in cazul femeilor.
 
Analiza Frames arata ca numarul casatoriilor a scazut in ultimii 30 de ani. Daca, in 1990, la oficiile de stare civila, erau inregistrate 192.652 de casatorii, in 2018, numarul a scazut la 143.292.
 
Recordul negativ din punct de vedere al casatoriilor a fost inregistrat in 2011, cand Institutul National de Statistica raporta un numar total de 105.599 de casatorii.
 
2010, 2011 si 2012 au fost anii crizei economice, iar romanii au resimtit din plin provocarile acelor vremuri. Scaderea abrupta a numarului casatoriilor este in stransa legatura cu problemele financiare din acea perioada, cu disponibilizarile, cu taierile de salarii, cu climatul de insecuritate sociala, arata analiza Frames.
 
Odata cu iesirea din criza, casatoriile au revenit pe un trend pozitiv, semn ca romanii au inceput sa aiba din nou incredere in viitor si sa isi intemeieze o familie. Asa s-a ajuns ca, in 2018, se fie inregistrate 143.292 casatorii, cu 679 mai multe decat in anul anterior.
 
Rata nuptialitatii (denumirea statistica a ratei casatoriilor) a ajuns, astfel, la  6,5 casatorii la 1.000 de locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. In 1990, se inregistrau 8,3 casatorii la 1.000 de locuitori.
 

De ce amana tinerii tot mai mult casatoria?

Cum de s-a ajuns ca femeile, mai ales cele din mediul urban, sa se casatoreasca la o varsta medie de 30 de ani, in crestere cu aproape 10 ani fata de acum 30 de ani? Motivele au legatura cu schimbarile majore prin care a trecut societatea romaneasca.
 
"Acum 30 de ani, casatoria era un pas esential pe care tinerii il faceau, odata cu incheierea studiilor, cu gasirea unui loc de munca. 
Era un eveniment social in care sentimentele erau in stransa legatura cu obiceiurile, cu ideea de camin, de siguranta, de familie traditionala, mai ales in mediul rural.
 
In 2020, societatea romaneasca este mult mai sofisticata, mai ales in zonele urbane. Educatia, influenta massmedia si social media, emanciparea sociala, aspiratiile legate de job, de cariera, optiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, insusi conceptul de intalnire, de relatie sentimentala se prezinta la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influentat in mod semnificativ apetitul romanilor pentru relatii de durata, un fenomen, de altfel, intalnit la nivelul tuturor tarilor occidentale", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
 
Asa s-a ajuns ca varsta medie la casatorie, in 2018, sa fie de 33,8 ani, la barbati, si de 30,6 ani, la femei. In 1990, cei mai tineri insuratei erau cei din mediul rural. Femeile se casatoreau, in medie, la varsta de 21,3 ani, iar barbatii la 24,8 ani.
 
Dincolo de conditiile sociale, de mentalitate, amanarea casatoriilor trebuie pusa in legatura directa cu situatia economica a cuplului. Achizitia unei locuinte reprezinta, in 2020, o adevarata provocare, mai ales pentru tineri. Contractarea unui credit este determinata de nivelul salarial, iar costurile vietii in comun genereaza o presiune pe care multe cupluri reusesc cu greu sa o suporte, astfel ca amana casatoria si conceperea unui copil o perioada tot mai lunga de timp, in asteptarea imbunatatirii situatiei financiare.
 
Potrivit datelor INS, in 2018, cele mai multe casatorii (14,4%) au realizate de barbatii si femeile din grupa de varsta 25-29 ani, urmate de cele incheiate de barbatii din aceeasi grupa de varsta cu femeile din grupa de varsta 20-24 ani (12,2%).
 
In 2018, s-au inregistrat, in total, 143.292 de casatorii, cu 679 mai multe decat in 2017. Numarul cel mai mare de casatorii a fost inregistrat in Bucuresti (24.476), judetul Iasi (6.641), Suceava (5.179) si Timis (5.135), iar cel mai mic numar de casatorii s-a inregistrat in judetul Tulcea (1.087).
 
Citeste si: Ce parere are Halep despre intrarea in politica? Raspunsul campioanei

Cele mai ridicate rate de nuptialitate (numar de casatorii la mia de locuitori) s-au inregistrat in Bucuresti (11,5‰), judetul Ilfov (7,7‰) si judetul Iasi (7‰), iar cele mai mici rate de nuptialitate s-au inregistrat in judetul Tulcea (4,6‰) si in judetul Valcea (3,4‰).
 
La nivel european, Romania se situeaza printre tarile cu o rata a nuptialitatii ridicata, de 7,3‰, alaturi de Lituania (7,5‰), Cipru si Letonia (6,8‰) si Malta (6,3‰). Tarile invecinate Romaniei, Bulgaria (4,0‰) si Ungaria (5,2‰), au rate de nuptialitate mai mici decat ale noastre.
 

Mai putine divorturi

Analiza Frames releva ca numarul divorturilor, in 2018, a fost la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani. Daca, in 1990, se inregistrau 32.966 de divorturi, iar, in 2010, 32.632, in 2018, numarul acestora scazuse la 30.857, mai putine cu 290, in comparatie cu 2017.
 
Rata divortialitatii (numarul de cazuri de divort la mia de locuitori) a scazut de la 1,42 divorturi la 1.000 de locuitori, in 1990, la 1,39 divorturi la 1.000 de locuitori, in 2018. Varsta medie a sotilor la divort a fost, in 2018, de 43 ani, pentru barbati, si de 39,3 ani, pentru femei.

Statisticile oficiale arata ca cel mai ridicat numar de divorturi se inregistreaza in mediul urban, dublu fata de cel din mediul rural. Varsta predilecta a celor care divorteaza este de 40-44 ani, in randul barbatilor (5.813 divorturi/20% dintre divorturi) si de 30-34 ani la femei (5.626 divorturi/18,8% dintre divorturi).
 
Datele Institutului National de Statistica, prelucrate de  Frames, arata ca numarul femeilor in varsta de pana la 30 ani care au divortat a fost de 2,4 ori mai mare decat numarul barbatilor din aceeasi grupa de varsta.

Dupa varsta de 50 de ani, numarul barbatilor care au divortat a fost semnificativ mai mare decat cel al femeilor, de 1,4 ori, la grupa de varsta 50-54 ani, de 1,8 ori, la grupa de varsta 55-59 ani, si de peste 1,9 ori, la persoanele de 55 de ani si peste.
 
Din totalul divorturilor pronuntate in 2018, doua treimi s-au realizat cu acordul partilor. In 47,3% dintre cazuri, vina a fost a ambilor soti, 11% din vina sotului, 3,9% din vina sotiei si 37,8% din alte cauze.

Din punct de vedere regional, cele mai multe divorturi (2.888) s-au semnalat in Bucuresti, reprezentand 9,4% din numarul total de divorturi , iar cel mai mic in judetul Valcea (215).
 
La nivelul Uniunii Europeana, Romania, cu o rata a divorturilor de 1,5‰, se afla la mijlocul clasamentului in care campioane sunt Letonia si Lituania (3,1‰) si Danemarca (3,0‰). Cele mai mici rate de divortialitate la nivel european s-au inregistrat in Malta (0,8 ‰) si Grecia (1,0‰).
 

Dragostea nu tine cont de acte

Cei 30 de ani de democratie, de capitalism, de influente occidentale, de emancipare si de schimbari economice au influentat semnificativ viata de cuplu a romanilor.
 
Inainte de Revolutie, sa te casatoresti de tanar, sa ai copii, sa ai un job stabil, tinea de obiceiurile din familie, de traditii, dar si de constrangerile administrative.

Nu primeai casa in repartitie daca nu aveai familie, nu aveai acces la anumite joburi daca nu erai casatorit, existau multiple filtre si stimulente care influentau dinamica sociala. Dupa 1990, societatea s-a schimbat fundamental, inclusiv in ce priveste influenta statului, cu bune si rele. Scaderea numarului casatoriilor a fost insotita de o scadere a natalitatii care, in 2020, a devenit o problema cu grave consecinte sociale si economice, arata analiza.
 
In prezent, viata de cuplu inseamna, pentru multi romani, mai ales pentru cei din generatiile 20-40 ani mai mult o relatie bazata pe sentimente si mai putin pe acte.
 
Conform analizei, multe cupluri traiesc fara sa aiba un certificat de casatorie, dar acest lucru nu inseamna ca nu isi doresc o viata impreuna, ca nu au planuri, ca nu au incredere in sentimentele lor. De cele mai multe ori, insa, casatoria reprezinta un pas financiar important, de la cheltuielile de nunta la cele administrative (chirie, rata, costuri cu utilitatile comune), cu multe provocari pe care multi tineri nu sunt dispusi sa le suporte, pe moment.
 
Asociarea casatoriei cu existenta unei locuinte permanente, cu natalitatea, in conditiile unor resurse financiare limitate, reprezinta, in continuare, un pas semnificativ pe care prea putini tineri sunt hotarati sa si-l asume. Pentru majoritatea, amanarea oficializarii relatiei are legatura, in general, cu perspectiva unui viitor financiar mai bun.

Citeste si: Sanatatea este si bunul cel mai de pret al economiei

Analiza Frames a fost realizata pe baza datelor statistice privind dinamica casatoriilor si divorturilor din Romania, din perioada 1990-2018, ultimul an pentru care exista date oficiale finale.

Foto: pexel.com

Jurnalist Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016