Mana intinsa care spune o poveste si-a tras card
cersetoricraciunnevoiasimijloace de transport in comun
In fiecare an, apropierea Craciunului aprinde beculete, impodobeste brazi, genereaza prime, tichete cadou, pachete cadou, oferte ale magazinelor, felicitari, urari de bine, promisiuni de bine.
Daca se mai intampla ca, intr-un an, vreunul dintre aceste ingrediente sa nu fie prezent, sigur, sigur, nelipsiti sunt cersetorii.
Chiar si ei sunt, in preajma Craciunului, un spectacol in sine. Daca, la metrou si pe langa centrele comerciale, paznicii au avut grija sa nu mai lase mainile sa se intinda si textele sa curga, prin mijloacele de transport in comun de suprafata, se poate “colinda” in voie.
De ani de zile, pe unele linii, aceiasi cersetori reusesc performanta de a fi in viata, desi, in fiecare zi, sustin ca mor de foame, dar romanii milostivi si care nu au vazut "Filantropica" nu sesizeaza acest aspect...
Acum, spre Craciun, obisnuita cersetoare nu si-a adaptat textul, a la dom' Pavel Puiut, si baiguie aceleasi vorbe: "Sa va dea Dumnezeu sanatatea, domnitilor!" - de parca sanatatea ar fi una singura si, daca o are cineva, ceilalti nu mai apuca.
In schimb, micii cersetori si-au dat mai mult interesul si plimba miei - inevitabil toti numiti Vasilica - atarnati de gat si macelaresc, batjocoresc clasicele colinde de Craciun.
"Noi la Viflaim am fost/Noi la Viflaim am fost
S’am vazut si p’a Sa mama/S’am vazut si p’a Sa mama
Ca sa-L nasca pe Hristos/La multi ani, multi ani cu bine!"
Probabil cel sau cea care a stat cu joarda sa-i invete textele o fi atipit sau, pur si simplu, nu si-a facut treaba si, oricum, la cat de atent este... publicul cotizant, nici macar acelasi Pavel Puiut nu si-ar da silinta.
De-a lungul timpului si al Bucurestiului, am vazut "corifei" ai cersitului. In top, sunt tanarul care mizeaza totul pe vraja/vrajeala textului si de aceea nici macar nu se oboseste nici sa-si ascunda plasele nou-noute si pline cu alimente, nici sa se imbrace mai prost decat cei carora le cere bani si foarte apreciata de catre publicul calator recitatoare a "Luceafarului" pe care-l scurtase cu vreo... 50 de strofe, la fel cum taia, inainte de 1989, cenzura secventele "compromitatoare" din filme.
Dar cersetor care sa aiba card nu am vazut. Decat, acum, cu ajutorul unei echipe de televiziune, in fata careia se pare ca sinceritatea tasneste ca stimulata de serul adevarului.
Cersetorul in cauza, care se taraste printre masini pretinzand ca este olog, are doua maini, doua picioare si nu numai atat. Marturiseste ca are si pensie de la stat pe care o primeste pe cardul pe care-l arata mandru "la camera"...
Pentru cine da de pomana vrand chiar sa ajute, este bine de stiut ca deja ajuta, deja da, din impozitele pe care le plateste. In afara de asta, ajuta si oricine cumpara produsele Loteriei Nationale sau joaca orice jocuri de noroc, bineinteles fiscalizate.
Nimeni nu spune sa nu ajuti un semen daca are intr-adevar nevoie de ajutor. Este cat se poate de uman. Exista fundatii de caritate catre care se pot face donatii si care, daca functioneaza altfel decat Filantropica lui Pavel Puiut, chiar ii ajuta pe nevoiasi...