Minune, soc, senzational: cultura generala chiar tine de cald!
cultura generalamioritaiarnagercosbucalecsandri
Printre troienele de astazi, pe sub gheata care acopera mare parte din trotuare, se itesc mediile slabe si corigentele grase la materiile care impacheteaza si leaga cu fundita subtire sau cu puternice curele geamantanul de cultura generala.
Cine spune ca scoala romaneasca a fost si este prea aproape de teorie si de cultura generala nu are dreptate. In aceste zile de iarna, teoria, cultura generala ar fi foarte utile in practica si chiar ar tine de cald.
Ce se invata la geografie? Pai, printre altele, despre clima. De la geografie, stim ca Romania nu este tara tropicala. Sau este, dar numai in vreo doua luni de canicula care ne asuda in fiecare vara. Deci va-ra! Cand vine iarna, incep sa vorbeasca, asa mai raspicat, Carpatii si depresiunile lor. Basca, in zonele de campie din est, urla crivatul de ne sparge timpanele.
Tot geografia ne spune care sunt temperaturile din Antarctica, atat pol sud, cat si pol al frigului pe Terra, cu un record de vreo minus 89 de grade Celsius! Desigur, nefiind prea atenti la orele de geografie, reporterii si reporteritele ne spuneau ca, in aceste zile, a fost mai frig la noi decat, pe alocuri (pe asta au prins-o), in Antarctica.
Au uitat sau nu stiau sa spuna si ca, la noi, in emisfera nordica, este iarna, iar, in Antarctica, in emisfera sudica, este va-ra! Ca de aia s-au dus Amundsen si Scott la Polul Sud in decembrie si nu in iulie!
Pe urma, la istorie, am invatat ca dacii treceau Dunarea pe gheata. N-aveau GoreTex, n-aveau Primaloft si haine umplute cu puf de gasca (cum isi pot cumpara urmasii lor ca sa nu tremure!). Aveau niste blanuri si, lucru extrem de important, nu prea stiau ce-i ala confort.
Mai tarziu, tot istoria ne spune ca de-abia, de-abia a reusit Napoleon sa se intoarca acasica din cauza iernii. Si mai tarziu, tot iarna asta din est le-a inghetat nemtilor sangele, sufletele si carburantul. Pe urma, a venit deja facuta celebra iarna a anului 1954. De mare ajutor ar fi ca filmuletele difuzate de televiziuni legate de acea iarna sa fie proiectate si in scoli.
Ce sa vezi? Si fizica e strans legata de iarna. Ati vazut cat de repede si de usor ingheata apa turnata pe un parbriz sau aruncata in aer dintr-un pahar. Tot fizica asta si un pic de logica ne spun ca, daca un tramvai circula, intr-un mediu extern in care temperatura este de +10 grade Celsius, iar, in interiorul tramvaiului, sursele de caldura (inclusiv pasagerii) sunt date la maximum, temperatura interna duce la evaporarea apei din calatori, adica la fenomenul numit transpiratie. Daca acelasi tramvai circula intr-un mediu extern a carui temperatura este de minus 20 de grade, aceleasi surse de caldura, date tot la maxim, nu vor putea face fata, mai ales ca usile sunt deschise din cinci in cinci minute, spre disperarea pasagerilor care acuza regia de transport ca-si bate joc de ei.
Unde mai gasim iarna? Pai, intrucat, la aceste latitudini, anotimpul este foarte prezent si important, influentandu-ne, de cand ne stim, vietile, este prezenta si in filosofie si in literatura. Asa se intreaba unii filosofico-tamp "Unde sunt zapezile de altadata?" Pai, aici si acu'!
In literatura, incepem cu "Plugusorul". Asa-i de nou, numai de pe vremea lu' Traian. I-auzi ce zice poezia poporala! Cica "Iarna-i grea, omatu-i mare"! Pe langa asta, in cultura culta, nepoporala, pentru niste poeti, de la Alecsandri la Cosbuc si de la Bacovia si Toparceanu, la Nichita Stanescu, iarna a fost sursa de dezghetare a inspiratiei.
Nu va suna cunoscute "A-nceput de ieri sa cada/Cate-un fulg, acum a stat/Norii s-au mai razbunat/Spre apus, dar stau gramada/Peste sat"?
Sau "In paduri trosnesc stejarii/E un ger amar, cumplit! Stelele par inghetate, cerul pare otelit/Iar zapada cristalina pe campii stralucitoare/Pare-un lan de diamanturi ce scartaie sub picioare."
Sau "Gerul aspru si salbatic strange-n brate-i cu jelire/Neagra lunca de pe vale care zace-n amortire/El ca pe-o mireasa moarta o-ncununa despre zori/C-un val alb de promoroaca si cu turturi lucitori." Sau “Te uita cum ninge decembre.../Spre geamuri, iubito, priveste - Mai spune s-aduca jaratec/Si focul s-aud cum trosneste."
Sau "Ma invelesc de frig intr-o speranta/cum se-nveleste soba nou zidita/in relieful de faianta/cu focul pururi logodita. Nu pune mana peste mine daca-i vara/caci n-ai sa intelegi nimic,stimata doamna-domnisoara/din frig".
Iata ca, din frig, cum bine zice poetul, in zilele noastre, nimeni nu intelege (mai) nimic. Se pare ca autoritati si cetateni au fost corigenti la toate aceste materii. Noroc ca au buchisit "Miorita"!
Un produs media marca Rentrop&Straton 
