Siguranta s-a nascut la... sat
aurfranc elvetianargintsigurantaplasamenteinvestitii
Intrebati despre felul in care se protejeaza ei sau despre cum ne recomanda noua sa ne protejam economiile, plasamentele de coltii devalorizarii, laureati si nelaureati ai Premiului Nobel pentru economie au cam aceleasi raspunsuri, cam aceleasi solutii.
Inainte de cresterea exorbitanta, de bula unciei de aur, ziceau ca aurul este ideal. Inainte de cresterea exorbitanta, de bula francului elvetian, ziceau ca francul elvetian este ideal.
Unii mai zic ca si dolarul american este inca o mare solutie, de parca nu ar sti ca Fed tipareste dolari de zici ca are rotativa de ziar si isonul i-l va tine Banca Centrala Europeana.
Acum, analistii, economistii, finantistii (intre)vad noi refugii in argint, in cupru, cafea, cacao, in coroanele norvegiene, daneze si suedeze. Fiecare dintre aceste solutii are ratiunile ei, dar, evident, si numeroase hibe.
Un risc mai mic ar fi combinarea lor, pe sistemul ca nu poti pierde cu toate odata. In aceste conditii de o mare relativitate, de o mare nesiguranta, ce este de facut, ce metoda este infailibila sau aproape de acest statut?
Avand in vedere ca, in conditiile decorelarii lor de aur sau de alte valori reale, banii sunt fictiune cu functiune, adica o conventie (si inca una nescrisa!), cea mai buna metoda de a te proteja este sa nu mai ai (nevoie de) bani.
Desigur, in lumea in care oricine nu este ipocrit este constient ca banii sunt la putere, ca sunt aproape totul, varianta asta starneste rasul.
Pentru ca cineva sa o poata aplica si sa nu mai fie dependent de cursuri de schimb, de plati, de inflatie, trebuie sa produca singur toate sau aproape toate lucrurile (restrangand drastic numarul acestora) de care are nevoie, eventualul surplus fiind pus deoparte, de rezerva, si posibil pentru a fi schimbat pe alte bunuri.
Asta se poate intampla si, in unele zone ale lumii chiar se intampla, intr-o exploatatie agricola si zootehnica dimensionata exact pe nevoile unei familii sau a unei comunitati de familii.
Intrucat lumea s-a obisnuit cu banul, cu mall-ul, cu tehnologia, cu turismul, confortul intrandu-ne in oase mai ceva ca reumatismul, dezavantajul acestei securitizari a propriei vieti este tocmai renuntarea la zorzoanele vietii contemporane si gasirea de bucurii in munca, intr-o imbratisare, intr-o privire, intr-un susur de apa, intr-un peisaj...
Prin urmare, chiar daca, pentru omul modern, a concepe un astfel de stil de viata este, cel putin deocamdata, o utopie, teoretic, cert este ca siguranta s-a nascut la... sat.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
