Despre lipsa de acces a tinerilor pe piata muncii
instinerineetforta de muncasomajeducatie
Institutul national de Statistica a realizat un studiu despre "Accesul tinerilor pe piata muncii". Studiul arata situatia grava in care se gaseste Romania in ceea ce priveste pregatirea de forta de munca competitiva pe plan mondial
Institul National de Statistica a efectuat cercetarea “Accesul tinerilor pe piata muncii”, in trimestrul II 2016.
Rezultatele studiului au fost publicate recent , fara a starni curiozitati si uimire.
Consider ca merita sa discutam cateva concluzii desprinse din cercetare : in final, de acesti tineri depinde viitorul Romaniei.
Obiectivele cercetarii
Cercetarea si-a propus sa obtina informatii despre:
“- nivelul de studii al tinerilor si identificarea aspectelor care ar putea influenta perspectivele lor de cariera;
- situatia tinerilor pe piata muncii;
- demersurile individuale ale tinerilor pentru a gasi un loc de munca si sprijinul pe care tinerii il primesc in vederea gasirii unui loc de munca;
- evaluarea perceptiilor tinerilor cu privire la masura in care nivelul lor de studii corespunde exigentelor locului lor de munca actual.”
Prin ancheta complementara s-au colectat, pentru populatia tinta, informatii referitoare la:
- experienta profesionala dobandita in timpul studiilor si legatura acesteia cu programa scolara;
- motivul principal al parasirii sau necontinuarii educatiei;
- ajutorul primit din partea agentiei nationale de ocupare in vederea gasirii unui loc de munca;
- metoda prin care a fost gasit locul de munca actual;
- gradul de adecvare al nivelului de instruire absolvit la cerintele locului de munca actual;
- disponibilitatea de a-si schimba resedinta in vederea ocuparii unui loc de munca;
- disponibilitatea pentru deplasari lungi in vederea ocuparii unui loc de munca”.
Concluziile studiului
- In trimestrul II 2016 erau 4.876.000 tineri cu varste intre 15 si 34 ani;
- 37,2 % din tinerii romani au un nivel redus de instruire;
- 58.000 tineri nu au absolvit nici o scoala si 57.000 nu au urmat niciodata nici o forma de educatie;
- 969.000 tineri sunt tineri NEET : nu lucreaza si nu sunt cuprinsi in nici o forma de educatie formala. Acest procent reprezinta o masa de 19,9% din tinerii Romaniei si 28 % din tinerii care si-au incheiat studiile. Numai 20 % dintre tinerii NEET ar fi dispusi sa-si mute domiciliul daca li s-ar oferi ocuparea unui loc de munca. La intrebarea daca ar accepta un loc de munca in conditiile in care durata deplasarii intre acesta si adresa de resedinta ar fi mai mare de o ora, doar 35,9 % din tinerii NEET au furnizat un raspuns pozitiv.
- Din totalul celor 969.000 tineri NEET numai 23.000 (2,3 %) au primit in ultimele 12 luni sprijin gratuit din partea Agentiei nationale de ocupare a fortei de munca, pentru gasirea unui loc de munca.
- Varsta medie la care tinerii intrerup educatia este de 18,5 ani . Aceasta explica de ce numai 6,7 % din tinerii romani au absolvit o facultate. Principalele motive ale intreruperii educatiei sunt : 1) nivelul de instruire absolvit a fost considerat suficient ; 2) dorinta de a incepe munca.
- In trimestrul II 2016 numarul tinerilor care ocupau un loc de munca a fost de 2.507.000.
- Dintre cei 2.369.000 tineri fara un loc de munca, 278.000 erau inregistrati ca someri si 2.091.000 erau persoane inactive ( nu cautau loc de munca sau nu ar fi fost disponibile, daca l-ar fi gasit).
- Dintre tinerii care au un loc de munca 50,4 % lucreaza in servicii, 28,5 % in industrie si constructii si 21,1 % in agricultura.
- 37.000 tineri din Romania sunt membri ai corpului legislativ ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori.
- 397.000 tineri sunt specialisti in diferite domenii de activitate.
- 49,3 % din tinerii care lucreaza si-au gasit un post contactand direct angajatorii (CV, etc).
- 28,8% din tineri si-au gasit de lucru prin rude, prieteni si cunostinte.
- numai 7 % din tineri si-au gasit de lucru pe baza anunturilor publicate in media sau pe internet.
- 55,9 % din tineri considera ca studiile absolvite nu corespund sarcinilor de munca pe care le au.
- Dintre tinerii care considera ca nivelul de studii se potriveste cu cerintele la locul de munca 78,1 % sunt absolventi de sanatate si asistenta sociala, 70,8 % sunt absolventi de educatie si 69,9 % sunt absolventi de tehnologiile informatiei si comunicatiilor.
Precizari
Aceste precizari le fac prin interpretarea datelor pe care le-am avut la dispozitie in studiul INS si pe baza studiilor proprii in materie de tineret.
De ce in jur de 18 ani un tanar se hotaraste sa intrerupa studiile considerand ca a invatat suficient ?
Aceasta este perceptia lor despre societate : nu este nevoie sa fii prea scolit pentru a castiga multi bani, nu competenta este motorul economiei romanesti. Problema este ca atunci cand obtin un post , 55,9 % dintre ei constata ca , de fapt, studiile nu corespund sarcinilor de lucru.
De ce tinerii NEET nu accepta sa faca eforturi pentru a ocupa un loc de munca, schimbandu-si domiciliul sau acceptand o durata mai mare de 1 ora de deplasare la serviciu ?
Cei 969.000 tineri fara ocupatie si iesiti din programe educatioanle se afla in dificultate de un numar de ani. Ei sunt erodati psihic si fizic. Pentru acest gen de tineri trebuiesc alte forme de educatie si angajare. Ele se numesc Intreprinderi de Insertie Sociala si au ca menire sa-i repuna pe sine. Una din tehnicile de baza ale acestor intreprinderi este psihologia succesului. In Romania au functionat Centre de insertie care au format tineri NEET pentru ocuparea unui loc de munca. Le-au gasit locuri de munca. In medie, dupa 2 saptamani, tinerii si-au dat demisia. Eroarea a fost a Centrelor de insertie : i-au tratat ca pe tineri normali, nu ca pe tineri aflati in dificultate de multa vreme.
Tinerii nostri sunt imaginea perfecta a starii sociale si economice a Romaniei . Daca nu vom schimba din temelii principiile de functionare in economie si sistemul educativ, avem toate sansele sa ne pastram locul de codasii Europei.
Pot spune, in baza studiului INS, ca numai 10% din tinerii Romaniei se bucura de un bun prestigiu profesional. Restul, sunt tratati ca “o carne de tun”.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML