Speranta de viata creste continuu. Dar este acesta un lucru bun?

Speranta de viata creste continuu. Dar este acesta un lucru bun? In urma cu 250 de ani, pe la 1770, speranta de viata la nivel mondial era de doar 29 de ani. Astazi ea a ajuns la 73 de ani, gratie imbunatatirii considerabile a conditiilor de trai (igiena mai buna, hrana mai multa, grad crescut de confort) si, desigur, gratie progresului medicinii. Se estimeaza ca in 2050 vor exista cca 3,7 milioane de persoane cu varsta de 100 de ani si peste, fata de doar 95.000 in 1990. Oamenii traiesc din ce in ce mai mult si acest lucru are niste consecinte interesante.
Marea problema este ca aceasta crestere a sperantei de viata nu vine insotita si de o mentinere a calitatii vietii.

Da, oamenii traiesc 80, 90, 100 de ani, dar se confrunta cu boli asociate varstei inaintate, organismul lor se degradeaza, apar dizabilitati, traiul lor nu este deloc simplu si in nici un caz distractiv.

In Marea Britanie, de exemplu, statisticile arata ca 30% din populatia de peste 60 de ani se confrunta sau se va confrunta cu dementa – o boala aflata in legatura directa cu inaintarea in varsta.

Si de aici si intrebarea din titlu: vrem doar sa traim niste ani in plus sau vrem sa ne si bucuram de ei?

In trecut, oamenii mureau tineri si destul de rapid, fara prea mult suferinta, dar acest lucru nu mai este valabil astazi. Varstnicii perioadei actuale mor incet, din cauza unor afectiuni degenerative, iar ultimii ani ai vietii lor sunt in majoritatea cazurilor destul de chinuiti.

Iar asta pune o presiune economica imensa pe sistemele de asistenta sociala, cu cheltuieli din ce in ce mai consistente pentru segmentul populatiei imbatranite si care nu mai poate munci.

Ca urmare, multi experti s-au intrebat: nu cumva cercetarile actuale in domeniul medicinii sunt indreptate intr-o directie gresita? Nu ar fi mai bine ca medicina, in loc sa se concentreze pe dezvoltarea unor medicamente si tratamente pentru bolile specifice batranetii, sa vizeze direct cauza acestor boli, anume procesul de imbatranire in sine?

E o intrebare perfect logica. O populatie in varsta, dar in putere, n-ar mai depinde economic de tineri si, mai mult ca sigur, nici nu ar mai fi considerata „in varsta”. „Batranii” ar munci pana la 90-100 de ani, n-ar mai suprasolicita sistemul de pensii si de asistenta sociala si, foarte interesant, ar putea experimenta mai multe cariere.

Mai precis, fiind in putere o perioada atat de lunga, ar fi perfect posibil ca la 50 de ani sa abordeze un nou domeniu de activitate, ca niste studenti tomnatici, sa isi schimbe radical pregatirea si jobul, iar la 75 de ani sa repete figura. Ar fi exact ca si cum ar combina mai multe vieti intr-una singura.  

Sursa foto: www.pexels.com