Cel mai bun motiv pentru care tinerii ar trebui sa iasa duminica la vot
alegeri prezidentiale 2025al doilea tur al alegerilor prezidentialealegeri 2025
Prin august 2001, un unchi al sotiei mele trebuia sa plece cu avionul in Italia si sa petreaca acolo cateva saptamani, la fata lui care se casatorise cu un italian si se stabilise in peninsula. Va inchipuiti ca l-am dus la Otopeni, l-am suit in avion si gata? Nici pomeneala. Ca sa poata sa plece in Italia, a fost necesar ca vreo 3 dimineti la rand sa ma prezint la Consulatul Italiei de pe strada Arhitect Ion Mincu, din Bucuresti, si sa iau in piept o coada imensa ca sa reusesc, intr-un final, sa-i depun dosarul pentru viza. Pe vremea aceea, Romania nu era in UE, romanii nu erau cetateni europeni si, in consecinta, ca sa intri intr-o tara occidentala aveai nevoie de viza.
Ce trebuia sa contina dosarul pentru viza? O cerere-tip, pasaportul, 2 fotografii color, adeverinta de venituri de la locul de munca, extrase de cont (daca aveai), asigurare de sanatate…
Doar ca aceste documente aproape ca nici nu contau. Cel mai important act care trebuia sa fie in dosar era
o invitatie nominala din partea unui cetatean al tarii respective, prin care acesta practic garanta ca se va ocupa de tine pe toata perioada sejurului, ca iti va asigura casa/masa si iti va acoperi toate cheltuielile.
Nu aveai aceasta invitatie, pa!
Depuneai deci dosarul COMPLET, cu cozile de rigoare pe la ambasada, si apoi asteptai sa fii anuntat (de obicei in 7 zile) sa vii sa iti ridici pasaportul cu viza. Asta era procedura, asa ajungeai atunci in Vest si asa ajungi si acum daca esti cetatean non-UE. Cu viza, cu dosar, cu timp de asteptare.
Si acum intrebarea esentiala:
ne e dor de asa ceva? Vrem sa ne intoarcem din nou la vize si la cozi pe la ambasade? Pentru ca asta inseamna iesirea din Uniunea Europeana, pe care o tot trambiteaza Calin Georgescu (si George Simion, care a declarat negru pe alb: “Eu fac ce spune dl Georgescu!”), anume sa devenim niste straini pentru Europa si sa fim tratati ca atare.
Eu si altii din generatia mea, care am trait atat comunismul, cat si anii ‘90, ne-am (re)adapta mai usor la situatia unei Romanii in afara Europei si probabil am fi super-recunoscatori pentru cei 18 ani pe care am apucat sa-i experimentam ca cetateni europeni cu drepturi depline.
Dar pentru cei mai tineri, pentru cei sub 35 de ani, cred ca socul ar fi ingrozitor. Acesti oameni s-au nascut si au crescut in libertate. Cum sa se trezeasca dintr-odata ca le este luat
ceva, si inca ceva atat de important ca dreptul la libera circulatie?
George Simion ne vorbeste despre o chestiune pe care, chipurile, am pierdut-o de cand suntem in Uniunea Europeana, anume suveranitatea. Doar ca suveranitatea este
un lucru abstract, nici macar nu poti sa spui cu ce te-ar ajuta sa fii suveran, orice o fi insemnand acest cuvant.
Un dosar pentru viza este insa
un lucru concret. Al naibii de concret.
Sursa foto: freepik