Este SUA, in continuare, prima putere a lumii?
suachinaputere economica
Cu 200 de ani in urma, putini isi inchipuiau ca SUA va rapi Marii Britanii statutul de cea mai puternica natiune a lumii, dar iata ca exact asta s-a intamplat. Ca urmare, de ce nu am avea si acum un moment similar, cu China pregatindu-se sa detroneze statul american?
De fapt, SUA nu a fost cu adevarat cea mai puternica natiune a lumii decat in ultimii 30 de ani. Pana in 1991, forta ei a fost echilibrata de cea a Imperiului Britanic si, mai tarziu, de cea a URSS.
Dar dupa momentul 1991, cand URSS s-a destramat, americanii s-au trezit dintr-o data omnipotenti si liberi sa faca ce vor la nivel mondial. Ca urmare, convinsi ca drumul american este drumul intregii planete – sau cel putin ar trebui sa fie - au ales sa civilizeze tarile aflate in ignoranta. Au ales sa puna in practica o misiune nobila, aceea de a exporta libertatea si democratia peste tot in lume, chiar si cu forta.
Au aparut astfel razboaiele, multe inutile, dar purtate cu convingere, care au dus la militarizarea treptata a societatii americane, la golirea vistieriei tarii pentru inzestrarea armatei cu cele mai inovatoare si performante echipamente, precum si la indatorarea masiva a economiei. Iar rezultatul a fost previzibil: cand economia sufera, sufera si statutul de prima putere a lumii.
Aceasta politica razboinica n-a fost insa decat unul dintre factorii care au stat la baza declinului american. Al doilea factor l-a constituie insusi stilul de viata din SUA, caracterizat de consum, consum si iar consum. Timp de decenii americanii au trait peste posibilitatile lor, achizitionand la greu, pe credit, masini, case si o gramada de alte produse, incetand sa produca ei insisi marfuri si bazandu-se in mare masura pe castigurile provenite din tot felul de instrumente financiare.
Si, in mod ironic, acest consum a favorizat exact China, tara care vine acum tare din urma si cocheteaza cu pozitia de cea mai puternica natiune a lumii. Consumul din SUA a sustinut cresterea economica din China si sute de milioane de chinezi au depasit pragul saraciei in urma cheltuielilor facute de americani.
Asadar, avem pe de o parte o atitudine de superioritate a americanilor, dovada preocuparea lor pentru a modela lumea dupa bunul plac (chiar si prin razboaie), si, pe de alta parte, o atitudine de copii rasfatati, care se considera indreptatiti sa consume in mod exagerat orice, oricum. Iar aceste doua atitudini au contribuit in mod decisiv la erodarea economiei SUA si a statutului tarii de super-putere mondiala.
A doua atitudine este insa consecinta primeia si, ca urmare, nu putem sa nu ne intrebam: de unde vine sentimentul de superioritate al americanilor fata de alte natiuni? Si raspunsul e evident: din succesul inregistrat de SUA in trecut, in baza Constitutiei sale, a prioritatii acordate libertatii individuale, a creativitatii si a muncii, care au permis toate realizarile tehnico-stiintifice cu care se lauda, pe buna dreptate, americanii.
Nu trebuie trecut insa cu vederea si norocul pur de care s-a bucurat natiunea americana: a avut la dispozitie inca de la inceput un teritoriu vast, plin de resurse naturale, cu o populatie nativa slaba – un teritoriu izolat, ferit de influenta celorlalte mari puteri ale vremii care, de altfel, erau foarte preocupate sa se lupte intre ele. Americanii au putut astfel sa se extinda pe intreg continentul si sa-si asigure, treptat, statutul de natiune super-puternica, favorizati (din nou, ce noroc!) de primul razboi mondial devastator prin care au trecut celelalte mari puteri.
Acum insa rolul SUA pare ca se diminueaza si ca tara sufera un declin, sau cel putin un declin aparent, provocat de mandatul bizar al lui Donald Trump (probabil cel mai inadecvat presedinte din istoria tarii) sau de retragerea recenta a trupelor americane din Afganistan, pe care multi au privit-o ca pe un semn de slabiciune.
Dar sa nu uitam totusi ca acest declin poate fi un proces de durata si ca el ar trebui dublat de ocuparea reala de catre China a locului ramas liber. Putem vorbi in acest moment de asa ceva? Orice s-ar spune, China nu are deocamdata prestanta unui lider mondial si nici forta de a domina lumea asa cum a facut-o si o face inca SUA.
Puterea unei tari nu se refera numai la marimea armatei sau la capacitatea de a trimite o racheta pe Luna, ci la un mix de factori (economici, sociali) care o fac atractiva pentru cetatenii restului lumii, mai ales pentru cei inteligenti. Esti o tara puternica atunci cand constitui un magnet pentru creierele altor tari si iti asiguri astfel resurse umane valoroase, absolut necesare pentru a progresa (in toate domeniile).
Dvs. ati emigra in China?
Citeste si:
Reteta simpla a oricarei afaceri de succes
Sursa foto: www.pexels.com