Ultimele 24 de ore inainte de urmatorii 5 ani. Ultima cronica de campanie

Duminica, 24 noiembrie, vom avea de votat un presedinte pentru Romania. Un presedinte care va zabovi la Cotroceni vreme de 5 ani. Startul in aceasta campanie electorala s-a dat, de fapt, inainte de alegerile europarlamentare, care au avut loc la 26 mai, iar rezultatul acelui scrutin a influentat in mare masura campania prezidentiala care a frizat, mai ales cea pentru al doilea tur de scrutin, penibilul.

Sustinut, in primul rand, de PNL, Iohannis a uitat (sau s-a facut ca uita) ca, in cele doua saptamani inainte de 24 noiembrie, este in primul rand candidat la fotoliul de presedinte si s-a prezentat in fata (tuturor) alegatorilor ca si cum ar fi fost lipit cu Super Glue de jiltul de la Cotroceni.

Sfatuit prost de echipa de campanie, in care exceleaza prin acute greu de suportat pentru o ureche normala un fost gazetar cu batistuta la vedere, Iohannis se pare ca nici nu s-a uitat pe profilul socio-profesional al alegatorilor sai si tot ce a facut in campania pentru al doilea tur de scrutin a fost sa dea cu tifla alegatorilor contracandidatei sale.

Totodata, Iohannis pare sa fi uitat (sau poate ca nu ii pasa) ca aceste alegeri sunt primele dintr-un proces electoral care se va desfasura in trei etape: prezidentiale, locale si parlamentare (anticipate, sau nu).

Ramanerea la Cotroceni pare a fi singura preocupare a presedintelui in functie. Prestatia sa din campania prezidentiala aduce, insa, grave deservicii sustinatorilor sai in perspectiva alegerilor locale si parlamentare ce au sa vina.

Presedintele in functie isi face un titlu de glorie ca lupta (a luptat tot mandatul) pentru "distrugerea PSD". Dupa cum s-a manifestat in campanie, imi pare ca Iohannis tot si doar asta isi doreste si pentru urmatorul mandat: sa distruga PSD. Drept pentru care din PSD ar mai trebui sa ramana ceva dupa 24 noiembrie, pentru ca presedintele sa nu-si piarda obiectul muncii sale pe care o presteaza deja de cinci ani din biroul sau bine antifonat de la Cotroceni.

Iohannis isi argumenteaza eforturile de lichidare a PSD prin faptul ca acesta este un partid, citez, "nereformat". Ei bine, nici nu ai cum reforma ceva croit de Ion Iliescu si de urmasii lui. A reforma PSD este ca si cum te-ai duce la croitor cu o pufoaica si l-ai ruga sa ti-o transforme intr-o haina de blana. Nu se poate.

Ceea ce uita (voit sau nu) Iohannis este ca PSD, care nu se poate reforma, se poate reinventa, pe acelasi calapod, ca acest partid este capabil de resurectie. Si acest partid ar putea fi capabil, indiferent de rezultatul votului din 24 noiembrie, sa initieze o motiune de cenzura impotriva guvernului Orban si sa treaca motiunea de Parlament.

Si, in aceasta situatie, presedintele (poate) reales Iohannis va accepta o noua nominalizare pentru functia de prim-ministru de tipul VV Dancila, care va forma un nou guvern PSD, si o vom lua de la capat, inclusiv cu iesitul in strada, unde presedintele in functie pretinde ca i-am fost alaturi, in vreme ce adevarul este ca el ne-a fost (o singura data si pentru putin timp) alaturi.

Rezultatul celorlalte alegeri, locale si parlamentare, vor fi sever erodate de prestatia lui Iohannis in actuala campanie prezidentiala. Cu toate acestea, matematic, sansele acestuia de a fi reales presedinte sunt mai mari decat cele ale contracandidatei sale. Asta nu inseamna, insa, nimic.

Nimic pentru noi, nimic pentru Romania, doar inca cinci ani de huzur cotrocenist pentru Klaus Werner Iohannis, care va continua lupta sa de anihilare a PSD si, la sfarsitul celui de-al doilea mandat, ne-ar putea spune (si el) ca l-au invins serviciile (sau sistemul) si se va retrage sa-si numere casele, dintre care una a fost deja, dupa cum ne-a spus, "eliminata".

Cu toate acestea, voi merge (fara nicio placere) la vot, ceea ce va doresc si dumneavoastra.