Unde s-au dus cele 2,6 trilioane de dolari cheltuite de SUA in Afganistan?

Unde s-au dus cele 2,6 trilioane de dolari cheltuite de SUA in Afganistan? afganistansua

Se vorbeste mult despre banii bagati de America in razboiul in Afganistan: 2,6 trilioane de dolari, adica peste 300 de milioane in fiecare zi. Si multi cred ca, din moment ce dupa 20 de ani situatia acolo este exact la fel, acestia sunt bani pierduti. Nici pomeneala. Banii nu se pierd niciodata, ei doar ajung in alta parte.

Unde s-au dus de fapt cele 2,6 trilioane de dolari?

Simplu, la miile de contractori privati ai Pentagonului, care au asigurat armament, tehnica de lupta, combustibil, hrana, materiale de constructii, servicii de comunicatii, IT, training si tot ce a mai fost necesar pentru a sustine interventia americana in aceasta tara.
 
Care a fost strategia Pentagonului? Sa stabilizeze Afganistanul? Nu.
 
Strategia reala a fost sa nu intrerupa nici un moment fluxul de bani spre aceasta afacere, pentru ca, intr-adevar, afacere a fost. Razboiul din Afganistan a constituit un demers 100% privat al politicienilor de la Washington, al capilor armatei americane si al firmelor prietene, scopul fiind unul singur, ca in orice afacere: profitul.
 
Chiar si pe ultima suta de metri, in iunie 2021, desi retragerea din Afganistan fusese deja anuntata, Pentagonul nu s-a sfiit sa mai semneze un contract de 450 de milioane $ cu Lockheed Martin, pentru furnizarea a 60 de elicoptere UH-60 necesare regimului de la Kabul (evaporat intre timp).
 
Ca o paranteza, Lockheed Martin este doar unul dintre gigantii care se alimenteaza de la bugetul generos alocat sectorului militar, mai sunt DynCorp, Academi (fosta Blackwater), Black & Veatch, ExxonMobil, Boeing, Raytheon, Northrop Grumman – ca sa ii mentionam pe cativa dintre cei mai importanti.
 
Numarul total al contractorilor privati ai armatei americane este de ordinul zecilor de mii, mai exact 27.000, cat a confirmat Departamentul Apararii la sfarsitul lui 2020. Si nimeni nu vrea sa strice acest paienjenis de interese. Toti cei implicati vor sa tina afacerea permanent in functiune (nu degeaba se vorbeste despre acel „forever war” dus de SUA), chiar si dupa ce se retrag din fortele armate.
 
O investigatie desfasurata de organizatia Project on Government Oversight a dezvaluit ca in perioada 2008-2018 nu mai putin de 380 de ofiteri de rang inalt si oficiali ai Pentagonului au devenit consultanti pentru contractori privati, directori in cadrul firmelor acestora sau lobisti pe langa Congres, in maximum 2 ani dupa ce si-au incheiat cariera militara.
 
Desigur, itele sunt greu de descurcat, e practic imposibil de aflat modul exact cum circula banii si cum ajung la cine trebuie, astfel incat toata lumea sa fie multumita.
 
Dar, oricum, e sigur ca vorbim aici despre o imensa afacere, pentru ca razboiul este in mod clar super-profitabil: daca cineva ar fi cumparat in urma cu 20 de ani actiuni in valoare de 10.000 $ la principalii 5 contractori privati ai Pentagonului, acum acestea ar fi valorat 100.000 $. E un randament utopic pentru orice alt domeniu de business.
 
In final, o observatie: spuneam in introducere ca banii nu se pierd niciodata, ei doar ajung in alta parte. In realitate insa, tocmai pentru ca ajung in alta parte, ei… se pierd. Ganditi-va la cate lucruri ar fi putut face SUA cu 2,6 trilioane $, si-ar fi putut pune la punct fara probleme sistemul de sanatate sau educatia.
 
E trist cum banul public declanseaza instantaneu lacomia celor care au acces la el (peste tot in lume). E trist si pentru ca a te concentra pe furt, pe imbogatirea personala, cand ai posibilitatea sa faci niste lucruri utile pentru semenii tai, este o dovada clara de micime. Indiferent cat de mare crezi ca ajungi. 
 
Sursa foto: www.pexels.com