REPUBLICA MOLDOVA: Munca la negru priveaza bugetul statului de 5 miliarde de lei anual

REPUBLICA MOLDOVA: Munca la negru priveaza bugetul statului de 5 miliarde de lei anual republica moldovamunca la negrubugetpierderi fiscale

Salariile in plic prejudiciaza in fiecare an bugetul public al Republicii Moldova cu aproximativ cinci miliarde de lei, iar in urmatorii ani valoarea pierderilor fiscale generate de munca nedeclarata ar mai putea creste cu un miliard, arata dr. Viorica Antonov, expert in politici sociale si dezvoltare, citata de ziarul "Timpul".
Concluziile expertei de la Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) “Viitorul” au fost expuse in cadrul celei de-a XIII-a editii a Monitorului Social, cu genericul “Aplicarea bunelor practici privind reducerea incidentei muncii nedeclarate in R. Moldova”.
“Securitatea sociala, munca nedeclarata si achitarea salariilor in plic au implicatii grave pentru sistemul asigurarilor sociale si de sanatate, pentru respectarea dreptului la pensie si dreptului la asigurari impotriva accidentelor la locul de munca”, a precizat Viorica Antonov. Numai in 2010, prejudiciile fiscale aduse bugetului public national au constituit 4,75 miliarde lei.

Tinerii si varstnicii sunt cei mai vulnerabili

Datele raportului denota faptul ca domeniile cele mai afectate de fenomenul muncii nedeclarate sunt agricultura, gradinaritul, constructiile, producerea bunurilor de consum, serviciile de ingrijire si curatenie la domiciliu, meditatii. “Aceste munci nu sunt impozitate, dar ar putea fi monitorizate daca s-ar dori asta”, considera Viorica Antonov. Ea a mentionat ca de regula tinerii si varstnicii sunt cei mai vulnerabili la remunerarea nedeclarata. “Tinerii vor un venit mai mare si din aceasta cauza accepta salariile in plic, in timp ce pensionarii, intampinand dificultati la angajare, din cauza varstei, se vad nevoiti sa accepte orice conditii in schimbul unei remunerari”, subliniaza expertul.

Conform datelor prezentate in Monitor, munca nedeclarata este determinata de situatia financiara proasta a angajatorului si angajatului, de cadrul legal mai putin flexibil, de politica fiscala impovaratoare, de nivelul de instruire si pregatire profesionala a angajatilor.
“Reglementarile stricte pentru activitatea in sectorul formal si impozitele mari constituie unul din motivele pentru care agentii economici se eschiveaza de la impozitare si prefera sa achite angajatilor salarii in plic. Totodata, sanctiunile pentru acestia sunt foarte mici ca sa-i descurajeze. Pentru aceasta este nevoie de o motivatie serioasa”, mentioneaza Viorica Antonov. Aceasta considera ca un pachet de compensatii si beneficii bine gandite pentru angajati si o politica fiscala armonizata, precum si gasirea unor modalitati eficiente de identificare a cazurilor de munca nedeclarata ar putea diminua fenomenul.

In Italia angajatorii care practica munca nedeclarata sunt sanctionati administrativ cu amenzi ce variaza intre 1500 si 12 mii euro pentru fiecare angajat nedeclarat si o sanctiune de 150 euro pentru fiecare zi de munca nedeclarata.

Fenomenul muncii la negru este aproape incontrolabil

Gheorghe Sarcu, seful Directiei politici salariale, din Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, apreciaza ca sistemul de salarizare din Republica Moldova a fost atat de liberalizat incepand cu anul 2005, incat la ora actuala statul nu detine parghiile necesare pentru controlul angajatilor. Datele statistice arata ca in sectorul informal lucreaza circa 15 la suta din totalul persoanelor ocupate in economie, iar circa 34% au un loc de munca informal.

Pe parcursul primului semestru al anului 2012, Inspectia muncii a documentat peste 42,3 mii de incalcari ale legislatiei muncii, precum angajarea fara intocmirea contractului individual de munca, angajarea cu un salariu mai mic decat salariul minim garantat sau admiterea la lucru a persoanelor fara pregatire profesionala si fara instruire in domeniu.