Ce ii determina pe cei mai corecti dintre noi sa comita fraude? Acesta este subiectul unei documentari realizate de Dr. Muel Kaptein din cadrul Scolii de Management din Rotterdam. Tine cont de urmatoarele aspecte si nu te lasa sedus de “economia subterana” si jucatorii sai.
1. Viziunea-tunel
Indeplinirea unor obiective este foarte importanta, dar gandirea concentrata asupra unui singur element ii poate “orbi” pe oameni, care renunta la moralitate.
Cand Enron a oferit bonusuri mari angajatilor sai, pentru a genera vanzari, ei au devenit atat de concentrati asupra acestui obiectiv, incat au uitat de profitabilitate si moralitate. Stim cu totii cum s-a incheiat episodul respectiv din istoria financiara.
2. Puterea denumirilor
Cand mita devine “vaselina care unge rotitele” sau frauda contabila se transforma in “inginerie financiara”, comportamentul ilicit nu mai pare atat de ilicit. Folosirea unor denumiri alternative pentru practicile ilegale le “elibereaza” de conotatiile morale, le transforma in fapte acceptabile.
3. Teoria legaturii sociale
In companiile mari, angajatii incep sa se simta ca mecanismele unei masinarii, nu ca indivizi. Cand ei se detaseaza de obiectivele si seful de la locul de munca, sunt mai predispusi sa comita fraude, sa fure, sa loveasca in imaginea companiei, pe fondul indiferentei.
4. Efectul Galatea
Imaginea de sine determina comportamentul. Oamenii care se respecta nu savarsesc infractiuni. Cei care sunt frustrati tind sa incalce regulile, sa se simta mai putin responsabili pentru faptele comise, spune cercetatorul citat.
5. Presiunea timpului
Intr-un studiu, un grup de studenti la teologie au fost sfatuiti sa predea povestea bunului samaritean si sa mearga apoi intr-o alta cladire, in care sa fie filmati. Pe drum, au intalnit un om agitat. Cand li s-a oferit timpul necesar, aproape toti l-au ajutat pe acest om. Cand au fost presati de timp, doar 63% au oferit ajutor. Cand au fost sfatuiti sa mearga cat de repede pot ei, 90% l-au ignorat pe barbatul respectiv.
6. Acceptarea furturilor gainaresti
Exista multe tentatii la birou. Obiecte de birotica, pachetele de zahar, hartie igienica; multe ajunga acasa la angajati. Aceste furturi minore sunt ignorate. In consecinta, furturile mai mari, precum acceptarea neautorizata de “atentii”, sunt vazute “cu ochi buni”. Unui om nu ii trebuie mult timp, ca sa fortele limitele.
7. Echilibrul personal
Foarte putini oameni se considera mediocri; cei mai multi preferam sa ne credem mai destepti decat ceilalti si bineinteles, mai corecti. De aici rezulta sentimentul de nedreptate. Daca altcineva obtine o promovare, care nu este bazata pe performanta sau capacitate, s-ar putea sa avem de-a face cu alt gen de “publicitate”. Aceste sentimente de frustrare in randul celor ignorati determina comportamentul imoral si chiar ilegal.
8. Consumul ostentativ
Mediile foarte bogate ii pot determina pe oameni sa fure. Pentru angajati, tentatiile sunt majore. Prezenta banilor ii determina pe oameni sa devina mai egoisti, deoarece se concentreaza asupra succesului individual, in detrimentul altor factori.
9. Efectul Pygmalion
Modul in care oamenii sunt vazuti si tratati influenteaza modul in care actioneaza. Cand angajatii sunt tratati ca niste hoti, ei risca sa devina cu adevarat hoti. Acest fenomen poate aparea si in randul angajatilor curati ca lacrima.
10. Teoria reactantei
Regulile sunt croite pentru a impedica comportamentul imoral si ilegal, dar cand sunt vazute ca fiind nedrepte sau exagerate, pot alimenta reactii adverse. Oamenii resping amenintarile la adresa libertatilor lor si protesteaza prin savarsirea unor fapte care nu se incadreaza in litera moralitatii sau mai rau, a legii.
11. Supunerea in fata autoritatii
Cand un sef ii spune unui angajat sa faca un lucru ilegal sau imoral, acesta poate refuza? In general, nu. Este mai usor sa justifici fraudeel, atunci cand oamenii se vad ca instrumente ale planului altcuiva; ei se simt mai putin responsabili. Ordinele nu se discuta, se executa!
12. Efectul orbitor al puterii
Oamenii puternici par mai corupti decat restul, deoarece ies in public. Un studiu arata insa ca atunci cand primesc fraiele puterii, oamenii stabilesc reguli de conduita mai ridicate pentru ceilalti, nicidecum pentru ei insisi. Ei nu se supun acelorasi legi.
13. Teoria ferestrei sparte
Fostul primar al New York-ului, Rudy Giuliani, a popularizat “teoria ferestrei sparte”, cand a purtat un razboi cu infractorii din oras. Ideea a fost aceea de a combate infractionalitatile minore, comise de gainari, de a curata orasul, de a descuraja infractionalitatile majore. Cand nu exista organizare, oamenii presupun ca nu exista autoritate. In acest mediu, ei devin imorali si nu se feresc sa comita infractiuni. Scena imaginata seamana cu una din “Mad Max”.
14. Problema perceptiei
Daca nimeni nu fura pixuri, in afara de mine, seful nu va observa. Daca nimeni nu polueaza apele raului, in afara de mine, autoritatile nu vor observa. Comportamentul moral al celorlalti poate incuraja aparitia unui mic infractor. Daca dauna totala este limitata, oamenii simt ca trebuie sa se “bucure” de unele libertati imorale, ilegale.
15. Piciorul din prag
Cand o autoritate “roaga” pe cineva sa incalce regulile, isi doreste ca totul sa para un joc de echipa. Acest gest modifica perceptia fata de sine. O persoana se poate considera extrem de loiala, un ajutor de nadejde. In acest sens, este gata sa faca orice pentru seful sau, mai ceva ca “Tom Hagen”, consilierul lui “Don Corleone”...
16. Castigatorul ia totul
In situatiile in care exista clar un castigator si un invins, oamenii sunt gata sa triseze. Ei vor sa evite costurile financiare si reputationale ale infrangerii. Oamenii care te vor insela sunt chiar langa tine, nu-i cauta prea departe.
17. Dezacordul cognitiv si justificarea faptelor
Cand actiunile oamenilor sunt diferite fata de convingerile lor, ei incep sa-si justifice faptele, sa se protejeze de propria constiinta. Cu cat aceasta iluzie este mai mare, cu atat este mai mare si justificarea; cu cat o fapta imorala dureaza mai mult, cu atat pare mai putin “inestetica”.
18. Problema pedepselor
S-ar putea sa ai inca o problema, atunci cand decizi sa pedepsesti un “gainar”. Efectul s-a dovedit, in multe cazuri, nedorit. Angajatul respectiv se va gandi mai degraba cum poate sa scape nepedepsit pe viitor, decat la “purificare”.
19. Lipsa de somn si hipoglicemia
Recompensele unei purtari imorale reprezinta unul din elementele cu care se lupta oamenii in fiecare zi. Oamenii care sunt infometati sau obositi au mai putin controlul asupra propriei persoane. Slabiciunile lor lasa loc pentru multe interpretari.
20. Hoti mari, hoti mici
Hotii mari au fost candva niste gainari. Au simtit, la un moment dat, ca nu au nicio scapare. Este cazul traderilor Jerome Kerviel si Kweku Adoboli. Ei au primit bonusuri pentru asumarea unor riscuri uriase, dar cand acele riscuri au devenit pierderi, si-au asumat si mai multe pericole, incercand sa profite de situatie si sa-si ia talpasita.
21. Presiunea pietei si a actionarilor
Fostul CEO si presedinte al Citigroup, Charles Prince, a declarat candva: “Cat timp muzica se aude in difuzoare, trebuie sa te ridici si sa dansezi”. El s-a referit la piata bursiera din 2007. Inainte de prabusirea ei, a exista o presiune uriasa asupra managerilor, care si-au asumat riscuri la fel de importante, in ciuda dovezilor clare ale declinului.
22. Efectul compensatiei
Uneori, oamenii frustrati de-a lungul timpului simt ca au dreptul moral de a comite fraude, de a obtine ceva.
23. Efectele negative ale transparentei
Transparenta contribuie la reducerea comportamentului imoral si ii descurajeaza pe cei care doresc sa comita fapte ilicite. Efectul invers survine insa din “licentierea morala”. Daca un conflict de interese este public, pare mai putin problematic, ca si cum ar fi in regula. Oamenii sunt mai indulgenti.
24. Comunicarea proasta
Coruptia si moralitatea sunt vazute de multe ori in negru si alb; infractorii sunt pedepsiti si zonele gri, trecute cu vederea. In loc sa aprecieze principiile morale, oamenii tind sa forteze limitele, atunci cand comunicarea este deficitara.
25. Presiunea integrarii
Nimanui nu ii place sa stea la poarta scolii. Pentru a se incadra in anumite grupuri, oamenii fac lucruri la care altfel nici nu s-ar fi gandit. Ei ignora abuzurile, de dragul “pacii si colaborarii” si sunt de acord cu o serie de decizii mai mult decat discutabile, din punct de vedere moral si legal.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML