ANALIZA: Ce este deflatia si ce impact are asupra economiei

ANALIZA: Ce este deflatia si ce impact are asupra economiei deflatieinflatiecrestere economicacash

In ciuda recentelor declaratii alarmante referitoare la efectele negative pe care le are deflatia, pot exista si efecte pozitive. In plus, trebuie facuta o diferentiere clara intre dezinflatie si deflatie. Dezinflatia apare de obicei in timpul unei recesiuni si se manifesta prin scaderea ritmului de crestere a preturilor.
Acest fenomen apare ca urmare a scaderii consumului, potrivit unei analize Investopedia. Daca rata inflatiei scade la un nivel semnificativ mai mic decat cel anterior, acest fenomen poarta numele de dezinflatie. De cealalta parte, deflatia poate fi gandita ca un fenomen invers inflatiei. Acest fenomen apare cand bunurile si serviciile din piata depasesc cantitatea de bani existenta.

Deflatia se manifesta prin declinul preturilor la bunurile si serviciile existente in piata pentru ca potentialii cumparatori nu au bani suficienti sa cumpere produsele respective. Creditarea scade tot mai mult din cauza unui nivel scazut al lichiditatilor. Consumul scade tot mai mult, guvernul isi reduce cheltuielile, companiile isi reduc bugetele alocate investitiilor, au loc restructurari, somajul creste. Una din preconditiile deflatiei ar fi recesiunea, in timpul careia creditarea a crescut prea mult si intr-un mod nesustenabil si au fost acumulate multe datorii. Deflatia poate fi provocata de scaderea masei monetare aflate in circulatie, de cresterea semnificativa a cantitatii de bunuri si servicii, de scaderea consumului si/sau de cresterea cererii de bani.

Daca firmele si persoanele fizice au nevoie de mai multi bani, dar nu-i obtin, ratele dobanzilor la credite vor creste tot mai mult, pe fondul unei cereri mari de cash si a unei oferte reduse. Practic, pe principiul cererii si ofertei, banul devine o marfa tot mai scumpa pe masura ce cererea devine mai mare decat oferta. Consumatorii si firmele se imprumuta tot mai putin, ceea ce inseamna ca vor avea tot mai putini bani sa cumpere produse. Daca situatia se complica, o economie intra intr-o spirala deflationista. Atunci, scaderea preturilor duce la scaderea productiei, ceea ce determina o scadere a salariilor si a locurilor de munca.

Drept urmare, scade consumul, iar preturile se prabusesc. Doua sectoare ale economiei rezista de obicei bine in astfel de imprejurari: educatia si sanatatea. Banii existenti in piata nu au o valoare intrinseca, dar indeplinesc cateva functii extrem de importante care faciliteaza functionarea normala a unei economii. Creditarea este foarte importanta mai ales cand este vorba despre banii folositi de companii pentru a genera valoare. Este vorba despre bani imprumutati de la banci care sunt folositi pentru plata produselor si a serviciilor sau pentru investitii. Acestea aduc profit si ajuta firmele sa se extinda, sa faca noi investitii, sa mareasca salariile si sa creeze noi locuri de munca.

Scaderea consumului antreneaza scaderea productiei, iar firmele devin tot mai putin increzatoare in capacitatea lor de a rambursa creditele. Bancile, confruntate cu tot mai multe credite neperformante, devin si ele tot mai sceptice si accepta tot mai greu sa acorde credite. In aceste conditii, toata lumea incepe sa se gandeasca la supravietuire, nicidecum la extindere. Patronii sunt ingrijorati acum ca nu mai au bani sa plateasca salariile si facturile si se gandesc cum sa taie din costuri cat mai eficient. Firmele si persoanele fizice incep sa tina de bani si sa cheltuie cat mai putin. Producatorii si retailerii, confruntati cu scaderea vanzarilor, incep sa taie, sa reduca, sa faca concedieri, sa inchida unitati. Deflatia se face simtita foarte clar in aceste conditii: preturile scad odata cu activitatea economica.

Pietele de actiuni incep sa scada, pe masura ce investitorii devin tot mai zgarciti. Fuziunile si achizitiile sunt si ele pe trend descendent, pe masura ce patronii prefera sa pastreze banii pentru supravietuire. Guvernele pun si ele gaz pe foc: reduc cheltuielile si inaspresc legislatia. Totodata, incep sa implementeze reforme structurale, masuri care ar fi trebuit luate in perioada de crestere economica. Doar ca, in perioada de crestere economica, aproape niciun guvern nu se gandeste la reforma, ci doar la cresterea cheltuielilor. Investitorii se indreapta tot mai mult catre active tangibile, precum case, aur, colectii de arta. 

Pentru a nu fi afectati de deflatie, exista cateva masuri pe care consumatorii ar trebui sa le ia. In primul rand, plata rapida a datoriilor purtatoare de dobanzi mari, cum ar fi cele de pe cardurile de credit sau creditele de nevoi personale. Apoi, trebuie facute economii pentru zile negre, in care cash-ul va fi extrem de putin. In cazul in care locul de munca nu este unul sigur, el va deveni si mai nesigur odata cu venirea deflatiei: gasirea unor surse de venit alternative este esentiala. Cursuri de reconversie profesionala sau de deprindere a unor noi abilitati devin extrem de importante.

De cealalta parte, patronii trebuie sa elaboreze un set de masuri in cazul unei scaderi drastice a consumului. Costurile trebuie monitorizate, inventarul de marfuri nu trebuie sa depaseasca o anumita cota si ar trebui sa existe parghii eficiente de reducere a productiei si a costurilor. Deflatia poate fi benefica pentru ca ajuta firmele sa produca mai ieftin si mai eficient, iar consumatorii sunt obligati sa-si gestioneze foarte atent resursele si sa-si plateasca datoriile. Tehnologiile de fabricatie trebuie sa evolueze pentru a permite producerea la costuri reduse a unor bunuri si servicii mai eficiente. Nu in ultimul rand, deflatia este buna pentru cei care au cash. Cu aceeasi bani se pot cumpara mai multe bunuri si servicii.

In concluzie, deflatia este cu adevarat rea doar atunci cand va prinde nepregatiti. In cazul in care ati amanat anumite masuri de eficientizare in trecut pentru ca ati crezut ca nu sunt necesare, acum veti fi obligat sa le implementati. Daca le-ati facut cand economia crestea si va mergea bine, veti avea de castigat intr-o perioada in care cash-ul este rege. In deflatie, totul devine mai ieftin, iar patronii neglijenti si rispitori dispar de pe piata. In schimb, apar oportunitati mari pentru cei care s-au pregatit. Forta de munca disponibila devine mai ieftina si mai accesibila. Un patron eficient va fi acum pregatit sa cumpere o firma rivala la un pret mult mai mic si sa angajeze oameni foarte buni pe salarii reduse.

Foto: Wikipedia.