ANALIZA: Cum s-a apucat Cizmarul sa dea ORa EXacta
orexceasuriora exactanicolae ceausescucomunismtimp
Incepand cu anul 1978 si pana spre finele anilor '90 (circa 1998-2000), Mecanica Fina Bucuresti a reprezentat singurul producator roman de ceasuri de mana. Denumirile comerciale sub care acestea au fost prezente pe piata au fost Optimef, Cromef, Orex si Clasic.
Momentul de "aur" al productiei de ceasuri la Mecanica Fina pare sa fi fost 1978. La 26 decembrie, cu ocazia unei vizite a "Tovarasului" Nicolae Ceausescu la fabrica, s-a stabilit ca trebuie sa se dea drumul la ceasuri de mana, urgent!
Incepand cu acel an si pana la finele anilor '90, Mecanica Fina a produs ceasuri precum Optimef, Cromef, Orex si Clasic. Potrivit
ceasuripentruromania.ro, numele Optimef reprezenta parteneriatul dintre IOR (Intreprinderea Optica Romana), Opti si Mecanica Fina Bucuresti – MEF. Sub acest nume s-au produs exclusiv ceasuri quartz cu afisaj digital.
La randul sau, Cromef a fost un ceas quartz cu afisaj analog si motor "pas cu pas" si a insemnat o etapa intermediara pe parcursul anului 1985.
Ajungem si la Orex, care a derivat dintr-un "concept de marketing", ce a plecat de la "ORa Exacta", fiind fabricate ceasuri mecanice si quartz cu afisaj analog (motor pas cu pas).
Clasic a fost un model exclusiv pentru femei ce a utilizat mecanismele Ruhla UMF. Dupa cum am vorbit, momentul incipient al productiei de ceasuri mecanice la Mecanica Fina Bucuresti l-a reprezentat vizita de lucru a "Tovarasului" din iarna lui '78, cand s-a hotarat pornirea activitatii.
Primul lot de 50.000 ceasuri OREX a fost livrat in decembrie 1985. In 1986, se dorea "primirea" a 200.000 unitati, iar in 1990, sa fie fabricate un milion de ceasuri, anual.
"Anul 1985 reprezinta data de nastere a ceasului mecanic si cu cuart analogic romanesc marca OREX. Momentul de rascruce il constituie 1 noiembrie 1984, vizita de lucru a secretarului general al partidului in intreprindere, cand pe baza unor indicatii date in vizite anterioare, iar primii pasi fiind facuti, s-au acordat investitiile necesare si s-au pus bazele fabricatiei de ceasuri mecanice si cu cuart analogice".
Echipa de conceptie si executie din perioada includea pe: "... inginerul Stefan Blaier, seful noii sectii, un bijutier in orologerie industriala etc. Istoria ceasului romanesc trece apoi prin Atelierul nr. 5, de proiectari tehnologii... Seful atelierului, inginerului Radu Nedelcu... Designerul Mitu Draganescu, absolvent al sectiei de profil din Institutul de arte plastice...". (extrase din articolul Orex, revista Flacara, an XXXV, nr. 11 (1604) din 14 martie 1986, citate de
ceasuripentruromania.ro).
Potrivit surselor citate, discutiile initiale in cadrul "Centralei" de Mecanica Fina (un fel de structura organizatorica a vremii), tinusera cont de demararea productiei in cadrul fabricii Victoria Arad. Balanta s-a inclinat in favoarea producatorului din Capitala si printre furnizorii de mecanisme vizati in prealabil au fost Sandoz, Lanco si Ruhla. Alegerea a fost insa Sea Gull (China).
Celelalte piese – carcasa, cadran, indicatoare si coroana “se presupune ca au fost concepute si ulterior puse in productia curenta de catre inginerii din Mecanica Fina-Bucuresti”.
La inceput, au fost utilizate componente de mecanisme Sea Gull “19 rubine”, asamblate in tara noastra. Pentru mecanismele de 17 rubine, a furnizat piese Shanghai Zuanshi (Diamond) Watch Factory) pentru ambele variante de mecanism furnizate, SB-1 si SZ-1. Pentru seria quartz, colaborarea a fost cu producatorii din Rusia (URSS) (Slava).
The Shanghai Watch Factory este una din cele mai vechi fabrici producatoare de ceasuri din China. Are peste 50 de ani de experienta in construirea de ceasuri si mecanisme complete pentru acestea. In prezent, produce numeroase ceasuri si dispozitive. Fabrica a produs ceasuri sub diferite branduri si marci, de-a lungul anilor. Marcile actuale ale chinezilor sunt Shanghai si Chunlei. Marca Shanghai 2000 a fost folosita pentru scurt timp la inceputul secolului.
Intre anii 1990-1996, din cauza scaderii dramatice a vanzarilor, s-a incercat in zadar resuscitarea societatii care producea Orex prin productia unui model cu 21 rubine si (probabil doar pentru piata externa) a unui model cu 26 rubine. Mecanismele au fost furnizate de Second Moscow Watch Factory (Slava) din URSS. Versiunile quartz au fost lansate cu mecanisme Miyota-Citizen.
Mecanica Fina a precizat ca a oprit productia de ceasuri in jurul anului 2000. Unul din ambalajele pentru modelele quartz cu mecanism Miyota-Citizen indica prezenta unui contract “96 din 1998”.
Se pare ca ceasurile OREX au fost in dotarea trupelor noastre de graniceri, informeaza
ceasuripentruromania.ro. In urma cu 13 ani, Mecanica Fina SA Bucuresti a fost privatizata, iar actionarul principal a fost cetatenul italian Sergio Mollo. In 2004, au existat informatii privind o posibila "resuscitare" a brandului Orex, despre care vom discuta in acest material. Dupa cum precizeaza sursele citate, "istoria companiei Mecanica Fina" nu cuprinde si perioada in care aceasta intreprindere a produs ceasuri de mana".
Optimef, mandria PCR-ului
Ceasul a fost lansat in octombrie 1979, "cu cateva zile inainte de Congresul al XII-lea al partidului, de pe banda de montaj au iesit primele ceasuri electronice de mana fabricate in tara noastra” (Scanteia, articol "Ora exacta", decembrie 1979); Optimef are la baza trei module cu afisare cu cristal lichid, un modul pentru ceasuri de dama si doua module pentru ceasuri barbatesti din care unul cu panou solar. Ceasul se realizeaza in sase variante de carcase, trei pentru ceasuri de dama, trei pentru ceasuri barbatesti; se afiseaza selectiv luna, ziua, ora, minutul, secunda, ceasul fiind programat pentru patru ani; perioada de garantie: 12 luni. Pretul unui ceas pentru barbati (fara panou solar) este de 800 lei, al unui ceas de dama este de 700 lei. La magazinul Unirea din Capitala s-a deschis primul service pentru perioada de garantie a ceasurilor electronice romanesti. In completarea la descrierea de mai sus s-ar mai putea adauga: alimentare cu doua baterii: G2 (1,5V), variante initiale capac presat, ulterior capac filet cu garnitura etansare, o-ring-uri etansare butoane.
Marcajul capacului spate era "Stainless Steel Back" si logo-ul "MF" (Mecanica Fina).
Ceasul avea doua butoane (partea dreapta), cel de sus pentru afisare data, iar cel de jos, pentru reglaje de tip ora, minute, luna, an, pentru varianta barbateasca. Ceasul avea doua butoane (cate unul pe fiecare parte), dreapta pentru afisare data, stanga pentru reglaje, pentru varianta de dama.
Dupa anul 1981, acest ceas nu a mai fost marcat pe capac, ramanand doar serialul si anul de fabricatie, informeaza sursa citata.
Conceptia ceasului a fost rodul colaborarii intreprinderilor Mecanica Fina si Optica Romana (IOR) din Capitala de unde si denumirea OPTI (Optica Romana) si MEF (Mecanica Fina).
"In sectia orologerie industriala, discutia cu specialistii s-a axat pe posibilitatile de diversificare a aparaturii de control pentru diferite procese industriale. In acest cadru, secretarul general al partidului a indicat ministerului de resort, specialistilor insititutului de profil si intreprinderii sa treaca, concomitent cu ceasurile electronice la fabricatia de ceasuri mecanice de mana".
In 1978, Nicolae Ceausescu a vizitat Mecanica Fina. Apoi, a fost achizitionata licenta pentru mecanism de la o "firma din Princeton, New Jersey, SUA" (Flacara, decembrie 1979) si o echipa de muncitori si ingineri a fost trimisa in SUA pentru a se specializa in productia acestui ceas.
Echipa a fost alcatuita din angajatii: Constanta Gherman, Stefania Calin, Cornel Cacu, Emil Petrescu, Nicolae Mocanu, Nicolae Stan, Eugenia Leftere, Floarea Zikely si inginerii Constantin Chirila si Stefan Blaier (cel din urma este si seful sectiei unde urmeaza sa fie asamblat ceasul). ("Ceasul Electronic", revista Flacara, an XXVIII, nr. 50 (1279), 13 decembrie 1979).
Cromef, functionare "fara opriri"
In 1985, Mecanica Fina-Bucuresti a lansat un model de ceas quartz cu motor "pas cu pas". Denumirea comerciala a acestuia a fost Cromef. Modelul realizat in sapte variante si costa 475 lei, cam 50% din salariul unui angajat proaspat iesit de pe bancile unei scoli, informeaza ceasuripentruromania.ro. Acest ceas era vandut in magazinele Unirea, Bucur-Obor si Victoria.
"Realizatorii noului tip de ceas sunt convinsi de functionarea fara "opriri". Totusi, si neprevazutul a fost prevazut. Orice eventuala defectiune va fi remediata prompt de reprezentantele Electronica din tara, care vor asigura service-ul". (Flacara, an XXXV, nr. 42 (1583), 18 octombrie 1985, pagina 8).
Ceasul dispune de un mecanism de provenienta RDG fabricat la producatorul Ruhla UMF – quartz cal. 14 ce a fost prezentat intaia oara in 1978 in cadrul expozitiei tehnice de la Leipzig intrand in productie in 1979. Atentie, insa! Carcasa nu dispune de inscriptia "made in Romania", ce se regaseste pe ceasurile Orex produse la Mecanica Fina.
MECANICA FINA a vrut sa reinvie Orex-ul
Intr-un material din 3 martie 2004,
Ziarul Financiar anunta ca "MF doreste sa reinvie brandul Orex si sa demareze productia de bijuterii din aur". Marca Orex a disparut in 2001, iar investitia in productia de bijuterii ar urma sa ajunga la 500.000 euro, conform omului de afaceri italian Sergio Mollo, actionarul majoritar si administratorul societatii. "Dorim sa devenim unul din cei mai mari producatori de bijuterii din Romania", a spus Mollo. MF a precizat atunci ca ar fi urmat sa reia productia de ceasuri Orex, alaturi de o companie elvetiana. Noile ceasuri ar fi fost produse la Bucuresti pentru piata interna, fiind sustinute de o campanie publicitara.
"Ceasurile OREX?"
Ceasornicarul Radu Dumitru si-a adus aminte, pentru
Evz, de ceasurile Orex: "Au fost bine facute. Nu am primit multe la reparat, iar de cele care au trecut pe la atelierul meu pot spune ca sunt mai bine facute decat multe de astazi, nu erau lucrate in batjocura".
"Carcasele nu erau prea reusite carcasele. Daca faceau carcase din inox, dainuiau mai mult", isi aminteste ceasonicarul.
"Primele ceasuri, vandute sub marca Optimef, au fost produse dupa ce la Bucuresti a ajuns o linie completa de fabricatie din SUA si carcase din inox elvetiene, se explica pe un forum al ceasornicarilor. Dar ceasul produs din atatea piese de import (si telescoapele erau elvetiene, cadranul era si el strain), costa prea mult. Asa ca s-a trecut la carcase din alama, cromate", scrie Evz.
"Orex a fost o mandrie nationala", a mai spus Radu Dumitru. "Cam ca primele Dacii, din anii '60, produse dupa Renault". "Acum, la MFB, la capatul firului nu mai sunt oamenii partidului, ci ai lui Sergio Mollo, adminstratorul de dupa privatizarea companiei. OREX-uri nu se mai produc din 1998-2000. "Era un zvon, acum cativa ani-ii spunem-ca Mecanica Fina va face din nou ceasuri; ati spus bine – raspunde ea-un zvon, nimic mai mult", explica sursa citata.
"Primul ceas mecanic cumparat a fost un Orex. L-am luat din targ si arata asa. L-am adus la un ceasornicar care l-a curatat si i-a pus o carcasa noua, probabil furata de cineva pe vremea cand fabrica Mecanica Fina din Bucuresti functiona. Are mecanism cu 19 rubine si este printre primele produse la Bucuresti, deci si printre cele mai bune, cu mecanisme Sea Gull. I-am facut si o curea din piele care, la un moment dat, ar fi trebuit sa fie geaca lui taica-meu. Si uitati ce a iesit!Merge si arata foarte bine pentru un ceas mai batran decat mine". (sursa:
decapulmeu.wordpress.com).
1923: Mecanica Fina a fost infiintata sub denumirea de "Societatea de Exploatari Tehnice" (SET) avand ca scop organizarea productiei de avioane. In aceasta perioada, se executa mai multe prototipuri de avioane, dintre care, in 1930, al patrulea prototip al avionului SET 4, de conceptie proprie, inregistreaza un mare succes.
1946: Compania trece la fabricarea masiva de piese de schimb pentru material rulant contribuind la repunerea in functiune a parcului de vagoane CFR, distrus in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial.
1947-1948: Mecanica Fina produce instrumente medicale, material pentru linii telefonice, reductoare pentru tuburile de oxigen si alte echipamente.
1953: Compania a fost complet restructurata tehnologic si organizatoric pentru productia de aparate de masura si de control, devenind prima in topul intreprinderilor din tara.
1991: Intreprinderea s-a divizat in 4 societati comerciale independente: Diasfin, Sigmafina, Carmesin si Mecanica Fina care preia o suprafata de 55.000 metri patrati si continua productia industriala de aparate de masura si control.
1997: Societatea este cotata la bursa Bucuresti.
2000: Mecanica Fina este vanduta de catre stat si devine societate 100% privata.
2006: Compania intra in sectorul agricol prin constituirea SC ITAGRA SA.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
