ANALIZA: FMI invata din greselile trecutului

ANALIZA: FMI invata din greselile trecutului analizafmitrecutfondul monetar internationalchristine lagardereforme

"Absolventii" programelor de bailout ale Fondului Monetar International au acceptat marturisirile oficialilor mecanismului financiar, care au recunoscut ca au calculat gresit costul austeritatii; acestia sunt insa frustrati de faptul ca schimbarea a intervenit prea tarziu si "durerea" nu a mai putut fi evitata.
Tari precum Argentina, Indonezia si Coreea de Sud, carora li s-a cerut sa realizeze reduceri bugetare serioase, in schimbul zecilor de miliarde de dolari, reprezentand ajutor de la FMI, au declarat ca institutia de creditare invata, in sfarsit din greselile savarsite in timpul crizei financiare din Asia si America Latina.

"FMI a invatat din greselile trecutului", a declarat ministrul Comertului din Indonezia, Gita Wirjawan. "Cu siguranta ca experienta din 1998 a fost dureroasa. Am trait-o pe pielea mea si sa speram ca... dificultatile de atunci ne-au servit drept lectii".

Indonezia a semnat un contract de imprumut de 10 miliarde dolari in 1997, pe masura ce criza financiara asiatica s-a accentuat. Indonezia a demarat o reforma economica, marcata de reduceri bugetare, majorari ale taxelor, inchideri de banci si o politica monetara stricta. FMI a crezut ca aceste masuri vor determina o revenire a economiei.

Economia Indoneziei s-a contractat in 1998 cu 13%, departe de estimarile FMI, care estimau o crestere de 3%.

Fostul director FMI Dominique Strauss-Kahn a recunoscut in 2010 ca institutia de creditare a facut "greseli" in Asia.

Saptamana trecuta, Fondul a prezentat o cercetare care arata ca masurile agresive de austeritate ar putea fi de trei ori mai drastice decat estimarile initiale.

"Sfaturile sunt uneori dificile - atat in privinta oferirii, cat si a primirii acestora", a declarat actuala sefa a FMI, Christine Lagarde.

FMI si-a indulcit tonul privind masurile de austeritate, spunand ca in Grecia, spre exemplu, o asemenea masura ar fi contraproductiva.

Cercetarea FMI denota o diferenta intre modurile in care au fost afectate diverse tari avansate inainte si dupa 2009, cand majoritatea bancilor centrale ale lumii au redus dobanzile aproape de zero, pentru a combate criza financiara.

In mod normal, cand politica fiscala devine mai dura, bancile centrale pot atenua "lovitura" prin diminuarea dobanzilor. Dar in situatia de fata, in care dobanzile sunt deja reduse, politica monetara este legata la maini.

"Ne aflam intr-o perioada in care multe tari au cazut intr-o capcana a lichiditatilor", a declarat Olivier Blanchard, economistul-sef al FMI. "Asta nu inseamna ca nu pot utiliza politica monetara, ci politica monetara este mai constransa decat intr-un context economic normal. Asadar, avem efectul consolidarii fiscale, fara o implicare a politicii monetare."

In Indonezia, la nivelul lui 1997, FMI a recomandat o reducere bugetara si o politica monetara mai drastica. FMI si-a dat seama de greseala in 1999.

Reputatia Fondului in Asia ramane proasta si in prezent, iar tarile din regiune au strans 6 trilioane de dolari, pentru a se asigura ca nu vor mai fi nevoite sa apeleze, pe viitor, la FMI.

Hernan Lorenzino, ministrul economiei si finantelor din Argentina, a declarat ca marturisirile FMI au reprezentat "primul pas" care ar trebui sa contribuie la combaterea crizei europene, din Grecia, Irlanda si Portugalia.

Argentina a imprumutat 23 miliarde de dolari printr-o serie de imprumuturi de la FMI, in ultimii zece ani, pe care i-a achitat.

Coreea de Sud a imprumutat 21 miliarde de dolari de la FMI in 1997 si a aplicat un program economic dur, care a determinat o diminuare a PIB-ului cu 3% in 1998. Economia s-a contractat cu 6% in anul mentionat.

Chung Duck-koo, care a condus delegatia sud-coreeana in acele vremuri, a declarat ca Fondul a diagnosticat eronat o criza monetara, ca fiind o problema fiscala si a "prescris" o serie de reforme gresite.

"FMI a semanat cu un pompier, care a sosit prea tarziu la locul incendiului, care nu a avut suficienta apa si nu a stiut de unde a pornit focul", a declarat Duck-koo pentru Reuters. "Astfel, focul s-a extins".

Cel putin o tara a declarat ca s-a relansat dupa ce a ignorat politicile FMI. Ministrul de finante din Bolivia, Luis Arce, a spus ca guvernul sau a decis sa nu tina cont de reformele FMI, dupa ce a observat ca acestea au esuat in alte tari.

Arce a declarat ca guvernul sau a redus nivelul de saracie extrema la doar 24% din populatie in 2011, de la 38% in 2005, aplicand reforme contrare recomandarilor FMI. PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat intre 2005 si 2011.

"In Bolivia, am reusit sa realizam o distributie mai buna a averii, prin implicare statului. Nu am avut niciodata incredere in piata si in 2006, am abandonat economia de piata", a explicat Arce, adaugand ca increderea pe care multi economisti FMI au avut-o in "piata financiara perfecta" a fost eronata.

"Reprezentantii FMI au intentii bune, dar anumite departamente sunt autiste, in privinta schimbarilor care ar trebui realizate in cadrul Fondului", a continuat Arce. "Cel mai bun lucru ar fi ca Lagarde sa se asigure ca intentiile sale bune ajung la un nivel superior, unde se materializeaza".