ANALIZA: Infrastructura din Romania, intre studiu de fezabilitate si proiect in pregatire

ANALIZA: Infrastructura din Romania, intre studiu de fezabilitate si proiect in pregatire romaniainfrastructuraautostrazitransporturitaxeimpozitedrumuri

Avem cel mai mic numar de kilometri de autostrada din UE si printre cele mai mari tarife pe kilometrul de sosea construita. La nivel de declaratii, toti ministii transporturilor de dupa anul 1990 au sustinut evolutia infrastructurii, insa rezultatele sunt dezastruoase. Mai mult, specialistii sustin ca turismul ar putea contribui cu pana la 30% la PIB-ul tarii, daca Romania ar avea o infrastructura de transport mult mai dezvoltata.
Conform declaratiilor oficialilor de prin Ministerul Transporturilor, Romania ar putea beneficia, la finalul lui 2011, de aproape 400 de kilometri de autostrazi.

Cifra deloc imbucuratoare, pentru ca ne situeaza cu mult in urma unor tari precum Ungaria sau Bulgaria, care deja aveau anul trecut 696, respectiv 459 de kilometri de autostrazi.

Autostrada Bucuresti - Constanta, una dintre principalele artere de trafic auto, mai ales in sezonul estival, ar urma sa fie finalizata integral pana la sfarsitul anului.

In afara de aceasta, si autostrada care leaga doua orase din vestul tarii, Timisoara si Arad, ar putea deveni realitate in 2011, potrivit informatiilor CNADNR. Tronsonul, cu o lungime de peste 32 de kilometri si o valoare contractuala de 482,9 mil. lei fara TVA, este construit in prezent de companiile FCC Construction si Astaldi, care au colaborat si pentru centura Constantei.

Doua noi centuri la standard de autostrada

Varianta de ocolire a municipiului Constanta, construita la standard de autostrada, va fluidiza traficul la iesirea de pe autostrada Bucuresti - Constanta, dar va asigura si devierea traficului din interiorul orasului de la mare pe directia Tulcea si Vama Veche.

Valoarea contractului se ridica la 437 mil. lei, fara TVA. Cele doua firme care vor preda anul acesta doua proiecte de infrastructura rutiera, FCC Construction si Astaldi, sunt responsabile si pentru Pasajul Basarab din Capitala, dat in folosinta in vara, si pe care estimarile arata ca vor trece zilnic 100.000 de masini, respectiv 10% din parcul auto al Bucurestiului.

Totodata, CNADNR estima ca tot in 2011 va face si receptia pentru varianta de ocolire a municipiului Arad, realizata tot la standard de autostrada.

Daca toate aceste tronsoane vor fi finalizate la termenul promis, in 2015 se va putea circula de la vestul la estul tarii pe Coridorul IV paneuropean. Sau cel putin de la Nadlac la Sibiu si de la Pitesti la Constanta, pentru ca tronsonul Sibiu -Pitesti, cu o lungime de aproape 117 km, este inca in stadiu de "autostrada in pregatire", cu alte cuvinte nici macar nu a fost scos la licitatie.

Ministrul transporturilor a spus insa ca in urmatorii ani intreg Coridorul IV paneuropean va fi prioritatea sa. Pe de alta parte, mediul de business nu mai este insa de mult impresionat de kilometri noi de autostrada anuntati de oficialii de stat.

In 2010, CNADNR a avut la dispozitie fonduri de 7,3 mld. lei (1,7 mld. euro), din care in primele zece luni ale anului cheltuise deja aproape 97%.

Mai putine reabilitari de drumuri nationale

Daca in 2010 s-au pus in functiune 621 de kilometri de drumuri nationale reabilitate, in 2011 au mai aparut pe harta infrastructurii rutiere din Romania inca 261 de kilometri de drumuri nationale reabilitate, valoarea contractelor pentru acestea din urma ridicandu-se la circa 700 mil. lei (170 mil. euro).

Cea mai importanta reabilitare, potrivit CNADNR, este cea a tronsonului Petrosani-Simeria de pe Drumul National 66, de aproape 80 de kilometri, lucrarile fiind impartite in trei subsectoare.

Cu toate acestea, CNADNR spune ca va pune in functiune anul acesta un drum pe care se circula deja, asa cum sustin transportatorii. Reprezentantii CNADNR spun ca intr-adevar stadiul lucrarilor pe tronsonul Petrosani - Simeria se ridica la peste 90% si ca reabilitarea s-a facut sub trafic.

Tronsonul nu a fost inchis niciodata in totalitate, doar anumite portiuni au fost inchise temporar, una sau doua zile. Pentru sectoarele Petrosani - Baru si Hateg - Simeria, lucrarile au inceput in august 2003, in timp ce in cazul tronsonului Baru - Hateg reabilitarea a demarat in noiembrie 2007, au mai spus reprezentantii CNADNR.

Intarzieri si bugete majorate

In ianuarie 2011, Guvernul Romaniei a aprobat nu mai putin de 144.000 lei pentru a termina un drum a carui reabilitare a inceput inca de acum 10 ani. Potrivit Monitorului Oficial din 20 ianuarie 2011, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-tactici pentru DN66 Petrosani-Simeria, valoarea totala a investitiei fiind de 144.433 mii lei, suma ce poate fi insa actualizata in functie de evolutia preturilor.

Potrivit documentului oficial lucrarea ar trebui finalizata in doi ani de zile. La finele anului trecut, prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, dadea asigurari ca drumul ce leaga Valea Jiului de capitala judetului, fiind totodata parte a E 79, ce duce la Targu Jiu, va fi finalizat.

Asta dupa ce ministerul de resort a semnat un acord de finantare. Cei 74,516 kilometri, de la Petrosani la Simeria, ce au si titulatura de drum european, ar fi trebuit reabilitati de multi ani, dupa ce au inghitit zeci de milioane de euro.

Lucrarile la acest tronson de drum au inceput inca de prin anii 2000, dar nu au fost finalizate pentru ca fie nu au fost fonduri, fie constructorii au incasat banii dar nu au lucrat in functie de banii pe care i-au primit.

Si, pentru ca s-a lucrat in sistem romanesc, s-a ajuns in situatia de a se repara ceea ce s-a reabilitat in  urma cu cativa ani. Prefectul spunea atunci ca banii vor veni pentru restul lucrarilor ce mai sunt necesare pentru realizarea infrastructurii si pentru semnalizarea drumului.

Numai pe tronsonul Petrosani-Baru, de aproximativ 23 km, contractul a fost de peste 13,6 milioane euro si a demarat in iulie 2003. Constructorul, o firma greceasca, a finalizat 82% din lucrare, in timp ce statul a platit doar 77% din valoarea lui. Mai mult, pe tronsonul Hateg-Simeria care trebuia inaugurat la data de 31 martie 2010, s-au efectuat lucrari de modernizare la aproape 61 % din tronson.

Construim intr-un an cat Germania in sapte

In general, tronsoanele de autostrazi, variante ocolitoare si drumuri nationale au fost realizate de constructori straini, cu exceptia reabilitarii unei portiuni de 43 de kilometri din DN 2 Focsani - Ojdula, efectuata de Spedition UMB, companie controlata de omul de afaceri Dorinel Umbrarescu.

Faptul ca strainii au cele mai im portante inaugurari la nivel de infrastructura rutiera este exemplificat chiar de autostrada Cernavoda - Constanta. Primul tronson al acesteia, si anume Cernavoda -Medgidia, cu o lungime de peste 19 kilometri, este construit de compania franceza Colas, care a castigat licitatia la finalul anului 2008, cu o valoare a contractului asumat de 634,4 mil. lei, fara TVA. Cel de-al doilea sector, Medgidia - Constanta, este construit de italienii de la Astaldi si de germanii de la Max Boegl, pentru suma de 596 mil. lei.

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii anunta la inceputul lunii decembrie 2010 ca la finalul lui 2012 Romania va avea inca 243 km de autostrada. In acest moment, in Romania exista 314 kilometri de autostrada, si anume Bucuresti - Pitesti (111 km), Bucuresti - Cernavoda (151 km) si Campia Turzii -Gilau (52 km). Cu alte cuvinte, in doi ani ar trebui sa avem in total aproape 560 de kilometri de autostrada, urmand ca in 2012 sa mai fie inaugurati inca 160 de kilometri.

Potrivit unei harti detaliate privind infrastructura rutiera, prezentata de ministrul transporturilor, in 2012 ar urma sa fie finalizate patru tronsoane de autostrada, si anume: Suplacu de Barcau - Bors (64 km), Moara Vlasiei - Ploiesti (42,5 km), Bucuresti - Moara Vlasiei (19,5 km), precum si Deva - Orastie (32,8 km).

Promisiuni si proiecte

Angajamentul actualului ministru al transporturilor, Anca Boagiu, a venit in contextul in care predecesorul sau, Radu Berceanu, promitea in 2008 un total de 1.000 kilometri de autostrazi in patru ani. Din 2004 pana la finalul lui 2009 insa, Romania a reusit sa mai construiasca doar 120 de kilometri de autostrazi.

Cei 243 de kilometri noi de autostrada anuntati recent sunt insa bucati de autostrazi, astfel ca nici in 2012 Romania nu va avea o autostrada care sa o tranziteze integral de la est la vest sau de la nord la sud.

Daca in primele 11 luni ale anului 2010 lucrurile s-au miscat destul de incet in ceea ce priveste licitatiile de autostrazi, in decembrie, pe ultima suta de metri a anului, CNADNR a scos la licitatie 183 km din Corido rul IV paneuropean, al caror cost total a fost estimat la aproape 1,4 mld. euro, iar din aceasta suma, 85% sunt bani europeni, restul fiind contributie de la bugetul de stat.

Cei 183 km de autostrada sunt impartiti in patru tronsoane (Orastie - Sibiu, Timisoara - Lugoj, Nadlac - Arad, Lugoj - Deva), care se adauga celor 32,8 km din tronsonul Deva - Orastie, contract deja atribuit in 2010.

Cert este ca marea majoritate a celor care tranziteaza sau viziteaza Romania, apreciaza peisajele pitoresti, dar detesta starea jalnica a drumurilor si lipsa unor autostrazi pe care sa poti circula decent.