Analizele Manager.ro: Europa nu va mai depinde de gazul rusesc

Analizele Manager.ro: Europa nu va mai depinde de gazul rusesc gaze naturalegaz de sistresurse energeticegazul rusesccriza energetica

O noua resursa da peste cap echilibrul pietei energetice mondiale. Este vorba de gazul de sist, un gaz natural existent in alveolele din placile de sisturi, gresie sau carbune, al carui avantaj este ca se afla la o adancime destul de redusa. Este cunoscut inca din 1820, dar exploatarea sa nu a devenit posibila decat in ultimii ani, gratie progresului tehnologiilor de extractie. In SUA, gazul de sist asigura 50% din necesarul total de gaze, iar exemplul american a determinat si alte tari sa caute in subsolul lor pretioasa resursa, in scopul de a elimina dependenta de gazele rusesti si arabe.
Pana de curand, petrolistii considerau ca gazul de sist este mai degraba o bataie de cap zdravana decat o resursa viabila. Era atat de dificil de exploatat, incat nimeni nu se gandea serios ca ar putea suplini vreodata gazul conventional. Insa Statele Unite au dezvoltat o tehnologie eficienta de extractie si in numai 5 ani si-au impanzit teritoriul cu cca 50.000 de puturi de mica adancime si au reusit sa scape de furnizorii externi (Rusia si Qatar).

Urmarea? Diferite alte state au inceput sa isi caute in pamant propriul El Dorado energetic. Canada a descoperit gaz de sist in Apalasi si in Columbia Britanica, subsolul Poloniei contine si el o cantitate suficienta pentru consumul intern pe urmatorii 300 de ani, iar cantitati enorme din acest gaz ar exista, potrivit estimarilor, si in India, in Africa de Sud si chiar in mereu avida de energie China.

Cazul Poloniei este unul special. Descoperirea recenta a unor zacaminte substantiale de gaze de sist in aceasta tara poate fi un motiv de optimism pentru Europa, ca posibila solutie pentru crizele iminente din sectorul energetic. Polonia ar putea produce singura 5.200 de miliarde de metri cubi, ceea ce inseamna aproximativ 55% din rezervele estimate de gaze de sist din Europa. Cu toate ca extractia acestei resurse va incepe in cel mai bun caz peste 10 ani, Polonia este numita deja „a doua Norvegie” sau „Kuwait”.

Aceste descoperiri apar in contextul in care gigantul rus Gazprom se bucura de controlul exporturilor de gaze catre Europa, avand o concurenta foarte slaba. 25% din gazul consumat de tarile UE provine din Rusia, dar aceasta situatie se pare ca este pe cale sa se schimbe. Zacamintele de gaz de sist din Polonia pot provoca refuzul statelor europene de a mai importa gazul rusesc.

„Chiar si cele mai prudente pronosticuri arata ca in foarte scurt timp Polonia se va transforma intr-un mare exportator de gaz”, spune expertul polonez in domeniul energetic Pavel Nerada. Potrivit acestuia, zacamintele de gaz ar depasi de zeci si chiar de sute de ori necesitatile anuale ale tarii. „In cazul in care estimarile se vor adeveri, atunci Polonia va avea mai mult gaz decat Norvegia.”

Exista insa si dezavantaje. Astfel, desi gazul de sist este cu mult mai putin poluant decat carbunele, impactul sau asupra mediului nu este deloc unul neglijabil si de vina pentru acest lucru este insasi tehnologia de extractie. Ea consta in provocarea unor fisuri in stratul de roca, urmata de pomparea unei cantitati enorme de lichid care sa impinga gazul la suprafata. Dar un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apa, iar substantele chimice folosite in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in panzele freatice si sa le polueze.

Multi experti vorbesc despre imperfectiunea acestei metode, dar realitatea e ca in SUA extragerea se face cu destul de mult succes si, in principiu, nu exista motive pentru care succesul acesta sa nu  poata fi inregistrat si in Polonia.

Totusi, autoritatile poloneze incearca sa tempereze spiritele euforice. Recent Ministrul Economiei, Waldemar Pavliak, a declarat ca gazul de sist in Polonia reprezinta mai degraba un fenomen mediatic. „Nu stim cat de complicate vor fi aspectele tehnice, iar costurile pot fi mult mai mari decat in cazul gazului obtinut prin mijloace traditionale.”

Aceste temeri isi pierd insa din importanta daca ne gandim ca Polonia, ca si alte state europene care dispun de rezerve de gaz de sist, cauta sa-si asigure un grad mai mare de securitate energetica dupa ce o disputa intre Rusia si Ucraina a intrerupt livrarile de gaze rusesti in 2009. Romania, Bulgaria, Ucraina si Ungaria se numara printre tarile din regiune care au decis sa acorde o atentie serioasa introducerii tehnologiei pentru extragerea gazului de sist.

Aceasta atentie este justificata si de faptul ca Agentia Internationala pentru Energie (AIE) a preconizat recent ca pana in 2030 productia de gaze neconventionale (de sist, metan din straturile de carbune, zacaminte din terenuri nisipoase) va creste cu peste 70%. Mai mult, daca gazele naturale nu vor putea suplini scaderea productiei de petrol, gazul de sist ar trebui sa joace un rol tot mai important, apreciaza expertii AIE.

Deocamdata, gazele au devenit mai ieftine doar in America de Nord - singura piata cu adevarat libera. Aici situatia este avantajata si de faptul ca subsolul apartine proprietarului terenului, spre deosebire de ceea ce se intampla in Europa, unde este nevoie (in unele state) de zeci de aprobari pentru a putea exploata resursele de sub propriul teren. Pentru moment, asadar, in restul lumii pretul la gaz ramane acelasi ori chiar creste, deoarece este calculat in functie de cel al petrolului. Insa schimbarea nu este departe.