Opinie Paul Barbu: Cand bancile nu cersesc, iti baga mana in buzunar

Opinie Paul Barbu: Cand bancile nu cersesc, iti baga mana in buzunar bancacreditdepozitbnrtaxa

O analiza recenta arata profilul celui care merge la banca sa-si ia un credit sa-si faca un leasing sau sa deschida un depozit. Intrebarea este: cine mai calca prin bancile din Romania sa-si ia un credit? Dupa ce peste 4 milioane de oameni s-au "ars" cu conditiile de sclavie impuse prin contracte, cine mai vrea credit bancar acum trebuie sa fie ori foarte disperat, ori un nebun inconstient.
La ora actuala, prin sucursalele bancilor se invart ciulinii uscati ca pe ulitele oraselor parasite din filmele western. Cu toate acestea, studiul celor de la efin.ro arata ca majoritatea persoanelor interesate de un produs bancar, adica vreo 40%, consista in potentiali clienti cu varste intre 20 si 30 de ani.
 
Daca acum au 20 de ani, in 2008 cand a inceput criza, aveau 15-16 ani, prin urmare destul de necopti la minte si usor de influentat de un ofiter de credit care stie cum sa-i atraga. Oricum pana in 30 de ani, ca roman este greu sa ai o educatie financiara adecvata, mai ales daca nu ai nici o legatura cu acest domeniu.
 
Daca ne luam dupa salariu, 50% dintre acestia castiga pana in 1.500 de lei. Un astfel de salariu nu-l castiga un om care are un serviciu intr-o corporatie decat daca are varsta cuprinsa in limitele de mai sus. Sau lucreaza la stat si este atat de ignorant incat sa nu-i pese.
 
In fine, nu aici vroiam sa ajung. Se stie ca inteligenta nu este “arma principala” a romanului cand vine vorba de finante personale, iar acest lucru s-a vazut in 2007-2009 cand toti se buluceau sa-si cumpere o casa folosindu-se de un credit.
 
Cand o spunem fara detalii nu pare nimic in neregula. Dar cand adaugi ca un apartament de 2 camere de pana in 60 de metri patrati, care valora sub 60.000 de euro se vindea la peste 120.000 de euro, incepi sa te intrebi, cat de mult ne duce capul, ca potentiali clienti.
 
Prost nu este cel care cere, ci acela care da! Si romanii au dat. Au luat cu credite imobiliare case supraevaluate. Pentru un credit de 120.000 de euro trebuia sa intorci la unele banci, chiar si 360.000 de euro, in 30 de ani.
 
Asta inseamna ca luai o casa veche deja de 20 de ani, care valora sub 60.000 de euro, la un pret de 6 ori mai mare. Iar la finalul creditului, cand casa ajungea sa fie a ta, era de fapt o ruina.
 
Trecand peste acest aspect, acum, cand creditele nu mai sunt accesibile (spun bancile), preturile sunt inca destul de ridicate. Bancile au ajuns sa cerseasca creditele, iar cand nu cersesc, iti baga mana in buzunar.
 
Mai nou, toate bancile mari de pe piata percep comision de incasare a banilor. In cazul in care nu s-a inteles: bancile iti iau bani pentru ca iti iau bani!!! Cei de la conso.ro spun ca, in prezent, 14 banci impun comision de incasare la conturile curente. Minunat sau ce?
 
Dar, stati linistiti! Avem un arbitru al bancilor si fluiera cand e ceva gresit in piata, dar fluiera a paguba. Apoi iese in public cu scuza: eu cand vreau sa fluier, fluier… ca si in cazul Ordonantei 50/2010.
 
Banca Nationala a Romaniei are alte prioritati, iar voi, clientii, nu prea aveti loc in ecuatie, dupa cum a aratat in ultimii ani.
 
O parte din oamenii din BNR se lasa pe spate, isi desfac primii nasturi de la camasa pentru a se putea bate mai bine pe burta de cat de bine si-au facut treaba…fata de banci, evident.
 
Masura restrictiva la credite pe care au bagat-o anul trecut ar fi trebuit introdusa in urma cu 7-8 ani, dar nu au facut acest lucru dintr-un singur motiv: economia noastra era bazata pe consum.
 
In principiu, romanii au consumat ca lacustele din banii pe care nu-i aveau, de fapt. Si inghiteau ca pelicanii orice prostie de produs pe care bancile il aruncau in piata. Banii curgeau, produsele luate pe credit erau munti, romanii consumau. Acum isi consuma nervii si sanatatea de frica sa nu-si piarda casele, masinile, si alte prostii luate in “Epoca de Aur” a creditului.