In Europa, scrie Roubini, riscul scindarii zonei euro si al pierderii accesului pe piata de catre Spania si Italia a fost redus de deciziile din vara anului trecut, referitoare la ingradirea datoriilor suverane. Dar probleme fundamentale ale uniunii monetare - potentialul scazut de crestere, recesiunea, pierderea competitivitatii si datoriile tot mai mari - nu au fost solutionate.
“In afara zonei euro, chiar si Marea Britanie se straduieste sa revina pe crestere, pe fondul eforturilor de consolidare fiscala, in timp ce sentimentul anti-austeritate este tot mai intens in Bulgaria, Romania si Ungaria”, comenteaza economistul.
In China, tranzitia conducerii s-a desfasurat fara probleme. Totusi, modelul economic al tarii ramane, dupa cum a spus fostul premier Wen Jiabao, “instabil, dezechilibrat, necoordonat si nesustenabil”.
Problemele Chinei sunt numeroase: dezechilibrele intre mediul urban si cel rural; prea multe depozite si investitii fixe, un consum privat redus; majorarea inegalitatii in privinta veniturilor si averilor; degradarea mediului inconjurator, poluarea aerului, apei, solului; sanatatea chinezilor este in pericol. “Reformele necesare reechilibrarii economiei s-ar putea sa nu survina in timp util, pentru a preveni aterizarea fortata a Chinei”, avertizeaza Roubini.
In China - si in Rusia (dar si in Brazilia, respectiv India) - capitalismul de stat este profund inradacinat, fapt ce afecteaza cresterea economica. Tarile BRIC au fost supraestimate si alte economii emergente s-ar putea descurca bine in urmatorii zece ani: Malaezia, Filipine, Indonezia in Asia; Chile, Columbia si Peru in America Latina; Kazahstan, Azerbaijan si Polonia in Europa de Est si Asia Centrala, estimeaza Roubini.
Japonia incearca sa realizeze un nou experiment economic, prin care sa stopeze deflatia, sa incurajeze cresterea economica si sa redea increderea investitorilor si consumatorilor.
“Avem apoi Orientul Mijlociu, care ramane o zona de instabilitate de la Maghreb la Pakistan. Turcia - cu o populatie tanara, un potential ridicat de crestere si un sector privat dinamic - doreste sa devina o putere regionala importanta. Dar Turcia se confrunta cu propriile provocari. Incercarea sa de a adera la UE se afla, momentan, in standby, in timp ce recesiunea din zona euro ii afecteaza cresterea economica. Deficitul de cont curent al Turciei ramane ridicat si politica monetara a fost confuza, pe masura ce obiectivul de a stimula competitivitatea si cresterea se loveste de nevoia de a controla inflatia si a evita indatorarea.
“In acest mediu global fragil, a devenit SUA o oaza de speranta? SUA experimenteaza o perioada economica buna: imobiliarele isi revin; utilizarea gazelor naturale si a petrolului va determina reducerea costurilor la energie si va incuraja competitivitatea; apar noi locuri de munca; costurile ridicate ale muncii din Asia si popularizarea robotilor si sistemelor automatizate favorizeaza revenirea sectorului de manufactura din SUA; dezintermedierea financiara agresiva continua sa sustina economia reala si pietele financiare”, apreciaza Roubini.
Dar riscurile raman majore. Somajul si datoriile gospodaresti raman la cote alarmant de ridicate. Varful fiscal va afecta cresterea economica si sistemul politic este instabil.
“In consecinta, dintre economiile avansate, SUA se afla in cea mai buna forma, urmata de Japonia. Zona euro si Marea Britanie raman in umbra recesiunii. Dintre economiile emergente, China ar putea suferi o aterizare fortata la finele lui 2014, daca reformele structurale vor fi amanate in continuare si alte state BRIC vor simti nevoia sa renunte la capitalismul de stat. Chiar daca unele economii din Asia si America Latina afiseaza o doza de dinamism mai mare decat in cazul BRIC, ascensiunea lor nu va fi suficienta, pentru a intoarce destinul economiei globale”, conchide Nouriel Roubini.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML