Valentin Tomsa, SAP Romania: Cea mai mare problema din societatea romaneasca este lipsa capacitatii de a administra

Planurile gigantului german SAP in Romania nu au fost afectate de criza politica, desi lucrurile sunt privite cu o oarecare ingrijorare de catre liderii companiei. "Oamenii despart partea politica de cea economica. Faptul ca la noi exista acest razboi politic nu inseamna ca romanii sunt mai prosti, mai putin educati sau ca nu fac fata. "

 

SAP intentioneaza sa investeasca in perioada urmatoare 30-40 milioane de euro in extinderea afacerilor din Romania. Compania si-a propus sa ajunga la 400 de angajati, de la 215 in acest moment. Pana la sfarsitul anului, Valentin Tomsa spera sa ajunga la 300 de angajati. 

 

Formarea unui angajat SAP dureaza sase saptamani si costa "mult". Domnul Tomsa nu mi-a spus cat. Compania nu stipuleaza in contractul unui angajat ca este obligat sa ramana o perioada dupa ce a trecut prin programul de pregatire si perfectionare. Din fericire pentru SAP Romania, au fost putine cazurile in care angajatii au plecat dupa o perioada scurta petrecuta in companie. "Pierderile de personal pe care le avem sunt in structura SAP. Unii oameni sunt luati, de exemplu, la SAP Germania sau SAP Franta. Avem si unul-doua cazuri in care au plecat la clienti SAP", spune Tomsa. 

 

Adrian Popa: Stim ce oferta aveti pentru companiile mari din Romania. Ce servicii si stimulente pune SAP la dispozitia firmelor mici si mijlocii, dar si a startup-urilor?

 

Valentin Tomsa: Marea majoritate a eforturilor noastre sunt concentrate in jurul intreprinderilor medii. Noi am venit cu niste solutii adaptate la conditiile din Romania, la bugetele din tara si la gradul de absorbtie de aici. Asta pentru ca o solutie de genul asta trebuie sa aiba in fata ei si un client mai matur. Noi putem sa ne ducem sa le oferim firmelor medii, si mici, solutii la un pret rezonabil, care sa fie adaptate la nevoile lor si sa poata fi implementate rapid, sa aiba posibilitatea sa faca un transfer de know-how. Cea mai mare problema pe care o vedem in societatea romaneasca este lipsa capacitatii de a administra o afacere. Bine, nu vorbesc doar de o afacere, ci ma refer si la mediul public. Practic aceasta este marea problema pe care o avem noi: lipsa capacitatii de a face management. De asta si FMI-ul vine si ne cere management privat la companiile de stat. De aceea, cei care sunt in intreprinderile mijlocii care au un management bun s-au administrare buna reusesc sa creasca si au un business sustenabil. SAP le ofera firmelor o platforma care le pune la dispozitie know-how care le permite sa se bata cu firmele multinationale sau pe piete externe. Pentru ca si intr-o cursa de Formula 1, daca adversarii vin toti cu monoposturi Ferrari, Mercedes, Lotus si tu vii cu o roaba, ce poti sa faci? Intr-o lume competitiva trebuie sa fii si tu cat mai aproape de ei. 

 

In ceea ce priveste startup-urile, este evident ca ele nu pot sa isi permita solutii SAP, insa suntem implicati in diverse evenimente prin care ajutam aceste firme. Sustinem, sponsorizam, evenimente de educatie antreprenoriala. Nu este vorba doar de bani, ci si de cunostintele pe care le punem la dispozitia antreprenorilor - cum sa-ti faci un plan de afaceri, cum sa folosesti elemente de software accesibile unui startup, precum cele care tin de cloud, mobilitate. Acestea din urma nu presupun investitii foarte mari. Un startup nu presupune investitii foarte mari. De obicei sunt tineri care zic: "Domnule, hai sa-mi iau viata in propriile maini, sa fac pe online ceva care are costuri initiale mici." 

 

"Eu sunt foarte increzator si convins ca materialul uman exista in Romania si ca antreprenorii nostri sunt buni." 

 

A.P.: Care este clientul SAP cu cea mai mica cifra de afaceri pe segmentul de firme medii?

 

V.T.: Avem clienti cu cifra de afaceri de un milion de euro si altii cu 10 milioane de euro, pe acest segment. La noi diferenta intre firmele mici si mijlocii se face altfel fata de in Vest. Ei au alte paliere. De obicei la ei mai pui un zero. Firma mica este una de 10 milioane de euro si medie de 100 milioane de euro. Nu e ceva batut in cuie, dar ca imagine cam asta e. Acolo nu poti sa ai o cifra de afaceri de 10 milioane de euro cu 250 de angajati. Esti muritor de foame. 

 

A.P.: De ce ar trebui sa aleaga o firma medie din Romania produsele si serviciile SAP in defavoarea concurentei?

 

V.T.: In general, cand vine vorba de firmele mici si mijlocii - hai sa luam orice domeniu, productie, distributie sau retail -, e greu de crezut cu ele au expertiza in IT. Ele trebuie sa se concentreze in principal pe activitatea lor de baza. Avand atentia concentrata suta la suta pe activitatea de baza, nu isi mai permit sa investigheze, sa faca analize, sa aiba oameni de IT, sa gandeasca care este cel mai bun produs etc. Atunci merg intr-un loc la sigur. Adica aleg un brand (SAP - n.r.) care este fara tagada cel mai bun, cel mai mare furnizor mondial de software pe segmentul business. O colaborare cu SAP inseamna o decizie strategica. Pentru antreprenori, capacitatea de a face diferenta intre SAP si alte firme locale este un lucru dificil. De asta si iau uneori decizii gresite. Sunt multe firme mici si mijlocii care au zis ca nu isi permit SAP - au in minte aceasta idee, gresita, ca e foarte scump - si aleg o solutie locala insailata. Trec trei-patru ani, se chinuie si apoi vin la noi si constata ca de fapt nu este asa de scump. Daca pun la socoteala costurile, plus costurile ascunse si pierderile pe care le-au avut, considera ca era mai bine daca alegeau SAP din start. Ce vreau sa spun este ca mai ales in situatia de fata, cand vremurile sunt cum sunt, foarte tulburi, cand criza economica este o realitate, trebuie sa-ti dai viitorul afacerii in mana cuiva care este expert in treaba asta. Este exact atunci cand vrei sa-ti iei o masina sigura, pentru ca te-ai casatorit si ai un copil. Deja esti mai matur, ai o responsabilitate, vrei sa iti iei o masina solida. Atunci zici, nu am banii, dar hai sa vad: iau in rate, in leasing, mai am parte de un discount si imi iau o masina sigura. De ce? Pentru ca nu pot sa risc viata copilului meu. La fel se intampla si in business. Eu am o afacere de cinci milioane de euro. Pai daca eu pierd 5% printr-o gestiune ineficienta, sunt 250.000 de euro. In momentul in care te duci la SAP si iti spune 350.000 de euro, dau un exemplu, deja trebuie sa stai si sa te gandesti. Sunt 100.000 de euro in plus, dar mergi la sigur. Costurile sunt mai mici pentru ca nu trebuie apoi sa implementezi o alta solutie pentru ca cea pe care o ai nu merge. In plus, beneficiezi si de alte lucruri, in cazul SAP: expertiza, experienta in afaceri, suport de calitate. 

 

A.P.: Cum arata, in viziunea dumneavoastra, mediul antreprenorial din Romania in acest moment si cum vedeti imaginea de ansamblu peste cinci ani?

 

V.T.: Eu am mare incredere in companiile romanesti. Daca va uitati la companiile care au trecut prin partea grea a crizei (2009 - 2010 - n.r.) sau trec prin criza, veti vedea ca sunt niste afaceri robuste, care au un portofoliu de servicii, produse, care se cer pe piata, actioneaza intr-un mod transparent si sustenabil. Au un stil antreprenorial combinat cu cel managerial. Eu sunt foarte increzator si convins ca materialul uman exista in Romania si ca antreprenorii nostri sunt buni. 

 

Fara indoiala, antreprenorii nostri au un mare potential. Intr-un mediu economic ostil, tulbure, influentat politic mult prea mult, ei performeaza superb. Pai daca am aduce un antreprenor mare de afara in Romania ar da faliment instant, va spun eu. Performantele antreprenorilor romani vor fi si mai bune pe masura ce conditiile din mediul de afaceri vor deveni mai prietenoase. Sa nu uitam nici faptul ca noile generatii de antreprenori care vin beneficiaza de mult mai multe cunostinte decat cei de dinaintea lor. Calitatea umana a antreprenorilor nostri creste exponential. 

 

"Daca asteptam ca in Romania sa fie un mediu perfect, ca sa iasa antreprenori de succes, o sa asteptam mult si bine."

 

A.P.: Ati putea da cateva exemple de astfel de firme robuste?

 

V.T.: Luati orice firma romaneasca care merge bine si veti vedea ca are caracteristicile de care am vorbit mai devreme. Este vorba de exemple precum Albalact, Arabesque, Dedeman, VelPitar sau Ambient. Noi, romanii, tindem sa generalizam, in toate, in politica, dar si in business. Toti sunt nu stiu ce, industria nu stiu care e la pamant. Nu e adevarat. Uite, unii fac performanta. Nu stiu cine nu poate sa ia credite pentru ca nu stiu ce. Daca ne uitam cu atentie vedem ca sunt unii care reusesc sa se imprumute la banci, in conditii foarte bune. Nu putem sa facem export pentru ca nu avem un curs favorabil. Iata ca unii exporta cu succes. Daca asteptam ca in Romania sa fie un mediu perfect, ca sa iasa antreprenori de succes, o sa asteptam mult si bine.

 

A.P.: Antreprenorii se nasc sau se formeaza?

 

V.T.: Te nasti si devii. Daca nu ai ceva, nu poti. Este si celebra expresie: geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie. Daca nu ai acel 1%, poti sa transpiri cat vrei.

 

 A.P.: Exista o varsta optima pentru a intra in antreprenoriat? E mai bine sa te apuci de afaceri de pe bancile scolii sau mai tarziu, dupa ce ai lucrat intr-o organizatie, sa zicem SAP, pentru a vedea cum merg lucrurile?

 

V.T.: Pai daca stai intr-o organizatie nu vezi ca nu mai iesi? (Rade. Se refera la dansul.) Ajungi la pensie si nu mai faci antreprenoriat. Glumesc! Aici nu exista un timp potrivit, te apuci in antreprenoriat atunci cand te simti in stare. Sunt tineri care au inceput de pe bancile facultatii, sunt tineri care au inceput dupa facultate si oameni care au inceput dupa o anumita perioada intr-o societate privata. Sunt altii care la batranete, cand n-au mai rezistat intr-o multinationala sau au fost dati afara, s-au apucat de antreprenoriat. Totul tine de modul in care te simti. Niciodata nu esti prea bine pregatit. Niciodata nu le stii pe toate. Aceasta este si una din caracteristicile antreprenorului: curajul. Poti sa fii managerul lui peste, daca nu ai curajul sa risti nu poti deveni antreprenor.

 

A.P.: Cand credeti ca se va forma in Romania un curent vizibil al investitiilor in startup-uri? Exista mult capital autohton, insa acesta nu este "educat", spunea un investitor si antreprenor roman. 

 

V.T.: Era cineva care a spus ca decat sa investeasca la bursa mai bine baga banii intr-un ML (Mercedes ML - n.r.). Sunt doua lucruri: partea antreprenoriala si partea investitionala. In Romania, partea investitionala a ramas muuult in urma fata de cea antreprenoriala. In zona investitionala facem doi pasi inainte si unul inapoi. Adica tot romanul s-a simtit proprietar, cum a avut un euro-doi, i-a bagat intr-un teren visand ca dupa aceea devine rentier. Acum toti stau cu terenurile si casele in brate, deoarece le-a scazut pretul. S-a ajuns la situatia in care nimeni nu mai investeste in nimic. Pentru ca nu exista o cultura investitionala. Cine avea acum cativa ani 50.000 de euro isi lua o garsoniera. Acum, daca aceeasi persoana ar avea 50.000 de euro, i-ar baga la banca. 

 

Intr-o relatie trebuie sa fie doua parti, ele trebuie sa se intalneasca undeva si nu au unde, deoarece nu exista mecanismele necesare, precum incubatoarele din Vest. Acolo exista investitori care doar cu asta se ocupa. Baga 300.000 de dolari in zece proiecte, in fiecare cate 30.000 de euro. Din astea zece are sansa ca una sau mai multe sa reuseasca, iar el peste cativa ani sa faca 400.000 de euro. Insa acolo exista mecanisme, exista un control, o cultura, niste reglementari si o deontologie. La noi un investitor se teme probabil ca daca da banii antreprenorul pleaca cu ei. Cred ca la noi ar trebui organizate mult mai multe evenimente pentru investitori, asa cum sunt facute cursuri pentru antreprenori. 

 

A.P.: Care sunt zonele/sectoarele/industriile cu potential pe care ar trebui sa se concentreze antreprenorii locali, in afara de IT&C, unde situatia este mai buna?

 

V.T.: Noi trebuie sa mergem acolo unde ne permite nivelul nostru in antreprenoriat. Nu poti sa mergi in domeniul energie eoliana, deoarece investitia initiala este mare. Sunt foarte putini antreprenori care au intrat direct in businessul mare. Marea majoritate intra intr-un business mic sau extind un business existent. In al doilea caz nu as vorbi de antreprenori. Este dezvoltare de business, altceva. 

 

Cred ca domeniile cu potential sunt serviciile, turismul, agricultura - unde nu trebuie sa astepti marile corporatii -, si zona de productie. Un exemplu sunt fabricile de mobila ale antreprenorilor romani. S-a trecut de la taierea padurilor, vorba aceea, am defrisat o jumatate de tara, la productia de bunuri care incep sa aiba succes si afara. Ca tot vorbim de lemn, in Austria toate casele sunt la fel, mobila e standard. Noi aducem si ceva in plus, creativitate si inovatie. Avantajul acestei zone, a manufacturing-ului, este acela ca se intra destul de usor pe piata. 

 

In ceea ce priveste zona de retail, iei de aici si dai acolo, eu niciodata nu am fost de acord cu ea. E greu acum sa rezisti cu atatea hypermerketuri. 

 

Mai este o zona pe care antreprenorii romani au ignorat-o. Este vorba de cea de inteligenta, de cercetare si dezvoltare. Tot apar inventii in Romania. Din pacate cei din spatele lor isi iau boccecuta si se duc afara. Aici noi putem sa facem niste parteneriate. De exemplu ce se intamplat in ultimii cinci ani la Institutul de Fizica este un model de cum trebuie sa faci business. 

 

A.P.: Ce planuri are SAP in Romania pe termen mediu si lung? V-a afectat in vreun fel sau v-a schimbat planurile locale criza politica din Romania?

 

V.T.: Noi avem un plan de extindere anuntat anul trecut, pana la 400 de angajati (compania are in acest moment 215 angajati in Romania - n.r.). Extinderea presupune o investitie de 30-40 milioane de euro. Ce se intampla acum in Romania (criza politica - n.r.) are un impact asupra planurilor noastre de dezvoltare, dar nu unul asa de mare incat sa ne opreasca. 

 

A.P.: Cei din Germania s-au speriat de ce se intampla acum in tara? Ce semnale v-au transmis?

 

V.T.: Nu, pentru ca nu te sperii chiar atat de usor. Oamenii despart partea politica de cea economica. Adica daca la noi exista acest razboi politic nu inseamna ca romanii sunt mai prosti, mai putin educati sau ca nu fac fata. Normal ca si ei privesc cu preocupare situatia, insa aceasta nu are nicio legatura cu ce vrem noi (SAP Romania - n.r.) sa facem. Indiferent de batalia politica viata isi urmeaza cursul ei. Sincer, nu am remarcat ca tinerii care vin la Academiile SAP sa lucreze mai putin sau sa se uite la televizor ca sa vada bataliile politice. Nici vorba. Planurile noastre nu sunt afectate. Mai ales ca au fost anuntate aceste masuri (scutirea de la plata contributiilor sociale, timp de un an, pentru firmele care angajeaza someri cu varsta mai mica de 25 ani sau mai mare de 55 ani si majorarea plafonului de deductibilitate a cheltuielilor de la 20% la 50% pentru investitiile in domeniul cercetarii-dezvoltarii - n.r.), ne gandim sa ne extindem. Pana la sfarsitul lui 2012 sper sa ajungem la 300 de angajati. 

 

Sursa foto: Manager.ro