de Lucian Vasilescu
la 05 Oct. 2018
Vaclav Havel a fost scriitor, disident in perioada comunista, apoi, dupa caderea acestuia, a fost mai intai presedinte al Cehoslovaciei (1990-1992), apoi presedinte al Republicii Cehe (1993-2003).
Cehoslovacia a gasit, in 1968, puterea launtrica de a se opune comunismului de tip stalinist, dar "Primavara de la Praga", asa cum a fost numita miscarea reformatoare a fost zdrobita sub senilele tancurilor sovietice si ale altor patru tari membre al Pactului de la Varsovia (Republica Democrata Germana, Polonia, Ungaria si Bulgaria), care au invadat Cehoslovacia la 20 august 1968.
Desi era membra a Pactului de la Varsovia, Romania nu a participat la invazia Cehoslovaciei, dimpotriva, a condamnat ferm actiunea, ceea ce i-a adus lui Nicolae Ceusescu un imens capital de imagine pe scena politica internationala.
In 1969, in semn de protest fata de interventia trupelor Pactului de la Varsovia, studentul Jan Palach si-a dat foc in Piata Wenceslas din Praga. El a fost primul dintre cei trei studenti care au recurs la acest gest extrem.
Anticomunismul lui Vaclav Havel a inceput sa se manifeste incepand cu anul 1968, anul Primaverii de la Praga. Prin urmare, a fost intemnitat, apoi supus unui interminabil sir de sicane sociale si profesionale.
In 1989, anul revoltelor din estul Europei, Havel a fost unul dintre liderii "Revolutiei de catifea", in urma careia Cehoslovacia s-a despartit in mod pasnic de comunism.
Desi a figurat pe lista scurta a propunerilor pentru Premiul Nobel pentru Pace, Havel nu a fost onorat niciodata cu aceasta distinctie in vreme ce Lech Walesa, liderul Sindicatului Liber Solidaritatea (Polonia) a primit acest premiu in anul 1983.
Dupa ce comunismul a devenit istorie in toata Europa de est, Vaclav Havel a atras atentia: "Mai presus de toate, efectele devastarii morale sunt cele prin care comunismul se razbuna in toata Europa de Est. Va fi nevoie de doua generatii noi pentru a spala urmele comunismului." O previziune pe cat de trista, pe atat de adevarata.
Comentarii