Despre specificul romanesc al spagii in contextul depasirii bugetelor de cheltuieli

Despre specificul romanesc al spagii in contextul depasirii bugetelor de cheltuieli Conform datelor furnizate de Ministerul Fondurilor Europene, in exercitiul financiar 2014-2020, Romania a accesat doar 38% din banii europeni pe care i-ar fi putut atrage (11,6 miliarde de euro accesati din 31 de miliarde alocate de Comisia Europeana). Pentru noi, fondurile europene prezinta un foarte mare dezavantaj: nu le poti cheltui airurea, nu poti sa dai din ele spaga, nu poti sa-ti tragi si tu, acolo, un comision, nu poti sa cumperi materiale sau sa arvunesti servicii la preturi supradimensionate. Asa ca noi, daca e sa facem ceva (putin si prost) apelam la banii statului, care pot fi cheltuiti fara atatea limitari si restrictii.
Contractele pentru lucrari mari (de infrastructura, de pilda) au fost/ sunt finantate de statul roman fiindca intre devizul initial si sumele cheltuite pana la final sunt mari diferente, justificate prin tot felul de acte aditionale si anexe la contractele initiale. Iar banii cheltuiti in plus nu se duc pe apa sambetei, cum se spune, ci iau calea conturilor "baietilor destepti".

Astfel se face ca, din motivul enuntat doar putin mai devreme, intre valoarea estimata a unei lucrari si suma totala cheltuita pentru realizarea acesteia diferentele sunt foarte mari. Asa stau lucrurile la noi.

In lume, nu putine lucrari gigantice duse la bun sfarsit au depasit costurile initiale. Dar nu pentru ca cineva ar fi furat banii alocati suplimentar, ci fiindca estimarile initiale s-au dovedit a fi subdimensionate.

Iata cateva exemple de depasire a bugetelor estimate pentru lucrari/ evenimente de anvengura mondiala:

Statia Spatiala Internationala (SSI) a devenit functionala in anul 1998 si este in uz si astazi, dupa ce, in timp, i s-au adugat noi module.

Initial, costul estimat pentru prima etapa de constructie a  SSI a fost de cca 40 de miliarde de dolari, dar pentru a duce proiectul la bun sfarsit, bugetul a fost depasit cu peste 68 de miliarde USD.

Jocurile Olimpice de iarna din anul 2014 s-au desfasurat la Soci, in Rusia. Pentru organizarea acestora, rusii au cheltuit cu 21 de miliarde de dolari mai mult decat estimasera in bugetul initial.

Canalul Manecii, care leaga Franta de Anglia pe sub Canalul Manecii, a fost realizat intre anii 1987-1994, iar la inceputul lucrarilor costul estimat a fost de cca 18 miliarde de dolari.
La finalul lucrarilor s-a constatat ca bugetul initial a fost depasit cu 21 de miliarde de dolari.

Sistemul hidroenergetic Barajul celor Trei Defileuri din China a presupus construirea celui mai mare baraj din lume. Complexul a fost dat in folosinta in anul 2006, iar bugetul final a contabilizat o depasire cu 16,2 miliarde USD a costurilor estimate initial.

Jocurile Olimpice de vara din anul 2004 s-au desfasurat la Atena, iar grecii au estimat ca organizarea acestora ii va costa in jur de 7 miliarde de dolari. In final, suma cheltuita a fost de doua ori mai mare.

Constructia telescopului Hubble s-a dovedit si ea de mai bine de doua ori mai scumpa decat estimarea initiala, ca si constructia Aeroportului International de la Denver (inaugurat in 1995, al doilea cel mai mare aeroport international din lume) sau constructia Stadionului Olimpic de la Montreal.

Dupa cum se vede, depasirea bugetului alocat pentru o anume lucrare nu este ceva cu specific (exclusiv) romanesc. Specifice sunt, insa, motivele care genereaza aceste depasiri.

Sursa foto: maxpixels.net