Ce verifica ANAF, inainte de a decide daca te ia in vizor pentru CONTROL FISCAL sau nu: e valabil si pentru firme, dar si pentru persoane juridice
controale fiscaleanafcontrol anaffiscanaliza de risc
Nu putini sunt contribuabilii, persoane fizice sau juridice, care se intreaba cum sa evite o inspectie fiscala, cum sa nu fie luate "la ochi" de inspectorii Fiscului. In fond, cum ajung ei sa vina sa ne bata la usa? Trebuie sa fie ceva ce le atrage atentia, nu?
Ei bine, s-ar parea ca (oarecum) exista ceva ce contribuie la decizia autoritatilor fiscale de a demara verificari suplimentare. Este vorba despre niste elemente pe care organele statului le analizeaza, inainte de a demara controale, dar trebuie subliniat ca nu vorbim despre o regula general valabila, ci despre o practica, ce se aplica in unele spete, in altele nu.
Despre aceasta ne vor vorbi mai multe, in cele ce urmeaza, Alex Slujitoru, Avocat in cadrul Bancila, Diaconu si Asociatii, Casa de Avocatura asociata EY:
"Multi contribuabili continua sa se intrebe cum sa NU ajunga subiectul unei inspectii fiscale sau al unei verificari documentare care, asa cum reiese din practica, de cele mai multe ori se finalizeaza cu sume suplimentare impuse la plata. Raspunsul continua sa fie acela ca nu exista o 'reteta' de urmat care sa asigure desfasurarea linistita a activitatii, fara vizite din partea ANAF", admit specialistii nostri.
Ei spun ca, din perspectiva autoritatilor, fiecare contribuabil, mic sau mare, companii sau persoane fizice, este incadrat pe o scara de risc, in functie de comportamentul fiscal privind declararea si achitarea taxelor si impozitelor, cuantumul acestora, neregulile identificate in controalele precedente etc.
"Potrivit legii, la baza deciziei de a verifica sau nu un contribuabil sta aceasta 'analiza de risc', definita de Codul de procedura fiscala drept 'activitatea efectuata de organul fiscal in scopul identificarii riscurilor de neconformare in ceea ce priveste indeplinirea de catre contribuabil/platitor a obligatiilor prevazute de legislatia fiscala, de a le evalua, de a le gestiona, precum si de a le utiliza in scopul efectuarii activitatilor de administrare fiscala'. Astfel, contribuabilii incadrati la 'risc mare' sunt controlati cu prioritate, in timp ce contribuabilii cu 'risc mic' sunt lasati pe plan secund.
Desi de-a lungul vremii au existat numeroase discutii intre mediul de afaceri si Ministerul de Finante cu privire la stabilirea (si apoi publicarea) unor criterii clare in functie de care se determina riscul unui contribuabil – la un moment dat discutandu-se chiar de corelarea acestui risc cu posibilitatea de a accesa diverse facilitati fiscale, credite bancare etc., nici pana in prezent nu exista un act normativ care sa detalieze criteriile de risc, clasele de risc si procedura de determinare a riscului, cu toate ca in varii rapoarte sunt mentionate anumite zone de interes privind riscul (spre exemplu, in Raportul privind activitatea ANAF pentru semestrul I din 2021 se precizeaza ca „Riscurile majore identificate in primul semestru al anului 2021 sunt reprezentate de riscul de subdeclarare a obligatiilor fiscale, precum si de riscul privind neachitarea obligatiilor de plata (tinand cont de facilitatile oferite), respectiv: riscul privind neachitarea obligatiilor fiscale, riscul privind plata cu intarziere a obligatiilor fiscale, riscul privind provocarea insolvabilitatii/reducerea intentionata a capacitatii financiare”)", puncteaza expertii EY.
"Exista totusi un instrument (o analiza profesionista) pe care fiecare contribuabil ar putea sa-l utilizeze inteligent, prin care este investigat gradul de risc, pentru a sti in fiecare moment cum sunt 'priviti' de autoritatile fiscale si cat de ridicata este probabilitatea de a fi subiectul unui control fiscal.
EY ofera o asemenea analiza rapida a factorilor de risc, determinand cu acuratete ridicata nivelul de risc al contribuabilului, fara insa a pretinde ca ANAF are o viziune identica asupra contribuabilului", mai transmit specialistii.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
