Cele 4 situatii in care se considera ca un angajat munceste la negru

Cele 4 situatii in care se considera ca un angajat munceste la negru Pentru cineva nefamiliarizat cu subtilitatile legislatiei muncii, munca la negru este doar cea prestata in absenta unui contract de munca. In realitate insa, definitia aceasta este incompleta, deoarece, asa cum vom vedea in continuare, exista situatii in care, desi angajatul are un contract de munca incheiat cu angajatorul lui, inspectorii ITM considera totusi ca el munceste la negru.

In prezent, Codul muncii cuprinde o definire ampla a notiunii de munca nedeclarata, precum si o sanctionare mai nuantata a acesteia. Astfel, potrivit art. 15¹ din Codul muncii, munca nedeclarata reprezinta:

1) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii;

De precizat ca fapta nu (mai) constituie infractiune in nicio situatie. Inainte se facea o diferenta in functie de numarul de persoane (la mai mult de 5 persoane era infractiune), dar s-a constatat ca sanctionarea penala nu contribuie la scaderea fenomenului muncii nedeclarate.

Instantele erau adesea de parere ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, iar urmarirea penala se desfasura lent si nu era intotdeauna finalizata cu pedepsirea infractorului. Mult mai eficiente s-au dovedit sanctiunile contraventionale.

Astfel, potrivit art. 260 alin. (1) lit. e), primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei.

2) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in ReviSal cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;

Atentie, nu numai incheierea contractului trebuie inregistrata in preziua inceperii activitatii, ci si orice modificare a acestuia. Inainte exista un termen de 20 de zile prevazut la art. 17 alin. (5) din Codul muncii, dar el a fost eliminat, astfel incat in prezent orice act aditional de modificare a contractului de munca trebuie inregistrat in ziua anterioara producerii modificarii.

Singurele modificari pentru care nu se incheie acte aditionale, si deci care nu se inregistreaza in ReviSal, sunt cele care intervin datorita legii (modificarea salariului minim, de exemplu) sau datorita contractului colectiv aplicabil.

3) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul suspendat;

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2016 a statuat ca in sintagma „fara incheierea unui contract individual de munca“ prevazuta de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include si situatia contractului individual de munca suspendat.

Salariatii al caror contract este suspendat nu mai au, in principiu, de ce sa se afle in firma; daca totusi sunt prezenti, ei trebuie sa poata motiva in mod corespunzator prezenta lor acolo, in cazul unui control.

4) primirea la munca a unui salariat cu depasirea duratei timpului de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.

Se considera ca, de vreme ce contractul incheiat este pe fractiune de norma, munca desfasurata in afara acestei fractiuni de norma se desfasoara practic fara contract. OUG nr. 117/2021 a accentuat interdictia prestarii de activitati de catre salariatii part-time in afara timpului de lucru stabilit prin contract.

Nici pana acum nu era permis ca salariatii angajati cu fractiune de norma sa presteze ore suplimentare, fapt ce se mentiona in contractul individual de munca al acestora (art. 105 lit. c) din Codul muncii). Dar in prezent sanctiunea este majorata, fiind prevazuta o amenda de 10.000-15.000 de lei.

Astfel, daca inspectorul de munca venit in control il gaseste pe un salariat lucrand la ora 14.00, desi in contractul lui part-time intervalul de activitate este 8.00-12.00, fapta nu va constitui o simpla contraventie de „nerespectare a dispozitiilor privind munca suplimentara“, sanctionata la art. 260 alin. (1) lit. i) cu amenda de la 1.500 la 3.000 lei, ci va reprezenta un caz de munca nedeclarata, amendat cu 10.000-15.000 lei.

Sursa foto: www.pixabay.com