Unirea sensibilului cu spiritualul in arta brancusiana
constantin brancusiartaoperesculpturacoloana infinitamasa taceriipoarta sarutului
Reprezentant al miscarii artistice moderne, Constantin Brancusi (19 februarie 1876-16 martie 1957) este sculptorul roman care a improspatat limbajul plastic al artei sale printr-o viziune ce a imbinat eleganta formei cu spiritualul formei.
Intr-o maniera unica, in care verticalitatea, orizontalitatea, greutatea si densitatea isi dau mana, acordand luminii importanta pe care sculptorul insusi a pus-o in valoare intr-un spatiu caracteristic, la fel de esential pentru creatia sa. Dimensiunea unei realitati vazute prin ochii unui artist, "acela care a dat epocii noastre constiinta formei pure”, dupa cum scria sculptorul englez Henry Moore.
Toate documentele care marturisesc despre sculptorul roman, aparute din 1963 pana astazi, reflecta tocmai intensitatea prin care Constantin Brancusi a reusit sa amprenteze prin arhitectura sa sculpturala cultura vizuala a unui secol XX.
Coloana infinita, parte a trilogiei monumentale din Targu Jiu, care mai cuprinde inegalabilele "Poarta sarutului" si "Masa tacerii", este "un proiect de coloana care, marita, ar putea sprijini bolta cereasca", dupa cum o denumea insusi Brancusi. Si reprezinta, de fapt, "Coloana sacrificiului infinit", ridicata in memoria eroilor care s-au jertfit pentru reintregirea neamului. Numarul modulelor sau al margelelor, cum le numea artistul, nu este intamplator, ci ia in calcul anul intrarii Romaniei in primul razboi mondial, terminandu-se cu o jumatate de modul, adica jumatatea anului respectiv.
Despre aceasta incomparabila minune a lumii, "fara sfarsit", la fel ca si interpretarile celor care si-au facut curaj sa vorbeasca despre ea, exista perceptii neepuizate inca...
Cea mai sugestiva mi se pare insa a actorului si regizorului roman Dan Puric:
" Si taranul asta genial care a plecat de la Hobita a tarat cu el, vrand-nevrand, o gena crestina. Gena asta crestina s-a manifestat nu intr-un mod direct, ci intr-un mod indirect. Coloana infinitului vazuta asa in succesiunea aceea romboidala a fost comparata din punct de vedere estetic cu Quetzalcoatl… acel sarpe care se incolaceste si este baza culturii precolumbiene; s-au facut foarte multe speculatii. Adevarul este ca acele romburi, din profil vazute, sunt profilele unor cosciuge puse unul peste altul, iar daca stiti, coloana se termina fara… e ca un cosciug deschis. Si mie mi se pare fundamentala si tragica, ca un strigat al acestui neam, aceasta lucrare in care sicriu peste sicriu este pus si ramane un capac deschis de etern sacrificiu pe care acest neam l-a facut in istorie. Si premonitia lui Brancusi, si faptul ca si-a asumat intr-o opera de arta jertfa aceasta aproape continua a neamului romanesc."
Intreaga opera a lui Brancusi este de un "pur realism", asa cum afirma insusi autorul, care a incercat sa scoata in evidenta totdeauna ideea din spatele formei date, ilustrate prin arta sa, adica "esenta lucrurilor".
Printre lucrarile lui Brancusi, descoperim:
Bustul lui Gheorghe Chitu (1897, Craiova),
Bustul Vitellius (Bucuresti, 1898),
Capul lui Laocoon (Bucuresti, 1900),
Orgoliu (Paris, 1905),
Cap de copil, bronz (Paris1906),
Supliciu, piatra (Paris, 1906),
Bustul Victoriei Vaschide (Paris, 1906),
Portretul pictorului Nicolae Darascu (Paris, 1906)...