Detalii din culisele zborurilor spatiale, la 50 de ani de la lansarea Apollo 11, care a dus primii oameni pe Luna

Astazi, 16 iulie, s-au implinit 50 de ani de la lansarea rachetei americane Apollo 11, cea care avea sa duca pe Luna primii oameni. Echipajul misiunii Apollo 11 era compus din Neil Armstrong - comandantul misiunii, Buzz Aldrin şi Michael Collins. Doar primii doi au pasit pe luna, la 20 iulie 1969, in vreme ce al treilea a orbitat satelitul pamantului la bordul modulului principal astepatand sa-i recupereze pe cei doi "lunatici" din modulul lunar, cel cu care efectuasera aselenizarea.

"Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire" a spus Armstrong dupa ce a facut primul pas pe Luna.

"Cucerirea spatiului cosmic", asa cum i se spunea in epoca, a inceput, de fapt, in 1783, cand a fost ridicat in aer primul balon cu aer cald, realizat de fratii Montgolfier, in vremea domniei regelui Ludovic al XVI-lea.

Dupa cel de-al doilea Razboi mondial, cursa pentru "cucerirea spatiului cosmic" a devenit una dintre componentele principale ale Razboiului Rece dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica.

In aceasta cursa, Statele Unite porneau cu un avantaj evident: imediat dupa terminarea razboiului, americanii au "transportat" peste ocean peste 1.500 de cercetatori si oameni de stiinta nazisti, cei care realizasera rachetele germane V1 si V2. Operatiunea de identificare si de "extragere" a acestora a avut numele de cod "Operatiunea Paperclip" si, in urma ei, savantilor nazisti le-a fost cosmetizata biografia si au primit, alaturi de familiile lor, drept de sedere, mai intai, apoi cetatenie americana.

Cel mai cunoscut nume dintre savantii nazisti "transportati" in SUA este Wernher von Braun, omul care  crease rachetele V1 si V2 si cel fara de care programul american spatial Apollo probabil nici n-ar fi existat. Tot von Braun este si autorul primelor rachete balistice intercontinentale americane, dar asta este o alta poveste.

Rusii au vrut si ei sa se infrupte din savantii nazisti dar s-au ales cu mult mai putini, fie pentru ca nu s-au priceput sa-i identifice, fie datorita faptului ca germanii fugeau ca dracul de tamaie de sovietici.

Dar sovieticii aveau, totusi, un "avantaj": la ei, ordinele si directivele de partid tineau loc de cercetare stiintifica aprofundata. Iar ordinele, in URSS, se executau, nu se discutau.

Balonul cu aer cald al fratilor Montgolfier s-a inaltat pentru prima oara in aer cu nacela goala. In al doilea zbor al balonului, in nacela "au luat loc" o rata, un cocos si o oaie, iar animalele au fost recuperate cu succes.

De atunci, animalele au fost folosite drept cobai, inclusiv pentru zborurile cosmice.

Cel mai celebru animal trimis in spatiu este catelusa Laika. La 7 noiembrie 1957 urmau sa se implineasca 40 de ani de la Marea Revolutie Socialista, drept pentru care Nikita Hrusciov, secretarul general al Partidului Comunist al URSS, a poruncit celor care lucrau la programul spatial sovietic sa trimita pe orbita o fiinta, asta dupa ce, putin mai devreme, in acelasi an, URSS reusise plasarea pe orbita Pamantului a primului satelit artificial: Sputnik 1.

Oamenii de stiinta sovietici au ales pentru acest zbor unul dintre cei trei caini pe care-i pregateau pentru experimentele in spatiu, si anume pe catelusa Laika, o maidaneza culeasa depe strazile Moscovei.

Din lipsa de timp de pregatire si de cunostinte,  zborul a fost gandit fara intoarcere: catelusa-cosmonaut urma sa orbiteze de cateva ori Pamantul, aparatele la care era legata aveau sa transmita informatii despre felul in care organismul ei reactioneaza la stresul lansarii, al zborului si la conditiile de imponderabilitate, dar nici ea, nici nava Sputnik 2 nu aveau sa fie recuperate.

Sputnik 2 a fost lansat la 3 noiembrie 1957, cu Laika la bord, iar zborul urma sa dureze cateva zile. Lansarea a decurs cu bine, dar zborul a durat doar cateva ore, datorita supraincalzirii capsulei spatiale.

A fost un experiment cinic, cu valoare stiintifica nula, facut strict in scop propagandistic.

In pofida faptului ca a fost sacrificata doar de dragul propagandei, catelusa Laika a ramas in istorie ca prima fiinta care a orbitat Pamantul.

Cu capul inainte, sovieticii s-au ambitionat sa fie tot ei primii care vor trimite un om in spatiu. Si au reusit.

La 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin (1934-1968) avea sa devina primul om care a ajuns in spatiu si a orbitat Pamantul, la bordul rachetei Vostok 1. Zborul rusului a durat ceva mai putin de 2 ore si era sa se incheie tragic, la revenirea pe Pamant a capsulei spatiale. Gagarin a supravietuit totusi aventurii si a devenit, astfel, un erou la scara planetara, un simbol al suprematiei mondiale a tarii sovietelor.

La 6 august 1961, sovieticii au izbutit sa trimita, cu Vostok 2, un al doilea om pe orbita Pamantului. In cadrul acestei misiuni, care a durat peste 25 de ore, cosmonautul Gherman Titov (1935-2000) a orbitat de 17 ori Pamantul.

Americanii au reusit sa trimita primul om in spatiu abia anul urmator, la 20 februarie 1962, cand cosmonautul John Glenn (1921-2016), la bordul capsulei Friendship 7, a orbitat, vreme de 5 ore, Pamantul.

Dupa incheierea cu succes a misiunii lui Glenn, americanii au organizat o mare conferinta de presa, in cadrul careia au prezentat date si detalii despre zbor.

In timpul prezentarii, un jurnalist rus a exclamat: "Ce va tot laudati atata, ca noi suntem cei care am facut-o primii!". Raspunsul pe care l-a primit a ramas in istorie: "Este adevarat, voi ati facut-o primii, noi, insa, am facut-o bine..."

Sursa foto: pexels.com