Editorial Dan Manusaride: The City - Cartierul financiar al Londrei
dan manusariderichard westmacottarhitecttranzactionarecomportamentbursa angliei
The City face parte din alta poveste! Este povestea locului in care a inceput istoria Londrei, povestea trecutului sau intunecat, a prezentului tumultos dar si a viitorului, pentru ca acest cartier este fief-ul bancilor, al bursei si al afacerilor imobiliare si din domeniul asigurarilor. Din punct de vedere istoric, aici se afla inima orasului.
Perioada cea mai prospera a City-ului londonez este ombilical legata de un nume. Richard (Dick) Whittington, venit din Gloucestershire pentru a uimi lumea cu numerele sale de pantomima, „asistat” de o pisica neagra „magica”. Datorita popularitatii sale a devenit primarul Londrei in 1397, 1398, 1406 si 1419. Sir Richard si-a folosit intreaga avere pentru a finanta diverse proiecte publice, iar dupa moartea sa banii donati comunitatii au fost folositi pentru acte de caritate, inclusiv la renovarea bisericii St.Michael Paternoster Royal, din vecinatatea Cannon Street, unde se afla un vitraliu dedicat memoriei sale. Un monument ii este inchinat si pe Highgate Hill, in care apare si legendara pisica „magica”.
Dincolo de aceste legende, The City este vatra Londrei si unul dintre cele mai elegante cartiere ale metropolei, cu preturi si pretentii pe masura.
In City-ul londonez gasim si doua dintre cele mai importante institutii financiare ale Marii Britanii: Banca Angliei si Bursa.
Pana la marele incendiu din 1666, multe dintre nevoile de finantare ale Londrei erau asigurate de Goldsmiths, o companie fondata pe la 1300 care asigura tranzactiile cu aur si garanta calitatea metalelor pretioase. Sistemul de creditare era unul primitiv, iar sumele acordate erau pe termen scurt.
In 1672, cand Charles al II-lea acumulase deja imense datorii, sase banci care activau in regat au dat faliment. Saisprezece ani mai tarziu, atunci cand James al II-lea declara Frantei razboi, guvernul s-a trezit neputincios in a aduna banii necesari finantarii campaniei. In 1694, un comerciant scotian, William Paterson, a venit cu ideea de a infiinta un fond guvernamental de 1,2 milioane de lire sterline pentru imprumuturi fara termen, cu o dobanda de 8%. Fondul a crescut intr-un ritm halucinant in primele trei saptamani, noua banca primind „binecuvantarea” regala. Fondul a crescut pana in 1700 la 12 milioane de lire, pentru a ajunge la 850 de milioane dupa razboaiele napoleoniene, in 1815. Incetul cu incetul, aurul a fost inlocuit de bancnote, iar noua Banca a Angliei a devenit o putere financiara extrem de importanta in intreaga lume.
Opt coloane corintice si statuia ecvestra a lui Wellington te intampina in fata Bursei Angliei. O cladire neoclasica, a treia dintr-o istorie framantata a bursei, ridicata pe locul unde odinioara se tranzactionau marfuri aduse de navele care navigau pe marile si oceanele lumii.
Prima cladire a bursei a fost ridicata la initiativa comerciantului si primarului Londrei, Sir Thomas Gresham, in 1565. Pana la acea data marfurile se tranzactionau intr-o curte interioara, totul semana cu o piata deschisa, lucru de neimaginat in zilele noastre. Inaugurarea oficiala s-a facut in prezenta reginei Elisabeta I, la 23 ianuarie 1571.
Pana in secolul al XVII-lea, brokerii nu au fost admisi in cladirea bursei, comportamentul lor fiind considerat prea nepoliticos. Acestia isi tranzactionau actiunile prin cafenele si taverne, cea mai cunoscuta fiind Jonathan Coffee-House.
Cladirea lui Gresham a fost distrusa in totalitate de marele incendiu din 1666, o noua constructie fiind ridicata dupa planurile arhitectului Edward Jarman, in 1669. Dar si aceasta a doua cladire a fost distrusa de foc in 1838.
Un nou sediu al Bursei Angliei a fost ridicat, dupa planurile arhitectului Sir William Tite, sub forma unei structuri cu patru laturi, in jurul unei curti centrale, in 1837, lucrarile de decoratii ineterioare fiind realizate dupa ideile arhitectului Edward I'Anson.
Scupturile de pe fronton sunt opera lui Richard Westmacott. Noul sediu a fost inaugurat la 23 octombrie 1844 sub inaltul patronaj al Reginei Victoria, desi prima tranzactionare s-a efectuat la 1 ianuarie 1845.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
