In acel buncar din Berlin, in care nu se stie cu adevarat ce s-a intamplat in zilele de 30 aprilie si 1 mai 1945, s-au sinucis si Joseph si Magda Goebbels, dupa ce si-au ucis cei sase copii pe care ii aveau impreuna. Magda Goebbels mai avea insa un fiu, din prima casatorie cu industriasul german Gunther Quandt, pe nume Harald, care a servit si el in armata germana. Se spune ca inainte de a hotari soarta sa si a familiei sale, Joseph Goebbels, i-ar fi dictat o scrisoare secretarei sale, Traudl Junge, adresata lui Harald, in care il anunta pe acesta asupra deciziei luate si ii amintea ca a ramas „singurul din familie care sa duca traditia mai departe".

Nu prea se stie ce a vrut sa-i transmita fostul sef al propagandei naziste fiului sau vitreg, Harald, dar acesta nu a aflat decat in 1947 despre soarta familiei sale, pe cand se afla intr-un lagar de prizonieri ai Trupelor Aliate. Nici macar familia sa de sange nu a putut lua legatura cu el, desi era o familie bogata, care ar fi avut parghiile necesare pentru a obtine o vizita in lagarul de prizonieri.

Familia lui Guenther Quandt (tatal lui Harald), se lansase intr-o afacere extrem de profitabila din domeniul industriei textilelor, cu mult inainte de izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial. De fapt, afacerea devenise bănoasă încă din timpul Primului Razboi Mondial, atunci cand familia Quandt a pus mana pe un contract fabulos: producerea de uniforme pentru armata germana. Cum in perioada interbelica liderii Germaniei de atunci au promis o armata nu numai extrem de puternica ci si numeroasa, pentru a putea controla intrega Europa, familia Quandt a atins apogeul: a investit toate profiturile in industria auto, detinand importante participatii la Daimler (producatorul de astazi al marcilor Mercedes si Chrysler). Casatoria cu Magda Ritshcel (devenita ulterior Goebbels), a adus cuplului un fiu, pe Harald, care s-a alaturat lui Herbert, fiul din prima casatorie al lui Gunther Quandt.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, averea familiei Quandt a crescut rapid. Un alt contract fabulos a prins contur in fabricile Quandt: fabricarea de baterii pentru submarinele germane, in uzinele sale lucrand peste 50.000 de detinuti din lagarele de concentrare naziste. La sapte ani dupa sinuciderea fostei sale sotii, Gunther Quandt a murit, lasand intreaga avere celor doi fii, Harald si Herbert, care si-au petrecut urmatoarea decada sporind averea mostenita. Herbert a cumparat, la inceputul anilor '60, 46,7% din compania BMW, iar Harald a vandut in 1974, cele 14% din actiunile detinute la compania Daimler, pentru  suma de 1 miliard de dolari, Autoritatii de Investitii din Kuwait.

In prezent, mostenitorii celor doi frati Quandt, Harald si Herbert, sunt printre cei mai bogati germani. Fiicele lui Harald au mostenit 760 de milioane de dolari, la moartea mamei lor, in 1974. Astazi, dupa investitii inteligente, cele patru surori au o avere estimata la 6 miliarde dolari. Desi pare de necrezut, ele sunt partea mai saraca a familiei Quandt. Copiii lui Herbert (Stefan si Susanne), inca mai detin 46,7% din compania BMW iar averea lor este estimata la 25,8 miliarde dolari.

Cand insa te gandesti ca aceste averi fabuloase au fost facute pe spatele muncii fortate si a unor contracte pe care familia Quandt le-a avut mai tot timpul cu armata, parca sinuciderea dintr-un buncar pare un pic mai demna.