10 minciuni din publicitate
minciunipublicitatereclameexpertiprodusebani
La nivel intelectual, stim ca reclamele ne mint. Nimeni nu ia in serios afirmatia potrivit careia Axe ne va ajuta sa fim mai seducatori sau o pasta de dinti ne va albi dintii dupa o singura periere. Totusi, in ciuda acestor cunostinte primare, ne lasam dusi de val. Iata zece minciuni evidente din zona publicitatii, in care nu ezitam sa credem.
10. Cuvintele chiar inseamna CEVA
Un cuvant de genul "deluxe" nu insemna altceva decat "orice, in afara de deluxe...". De exemplu, sa luam produsul McLean Deluxe, un esec al McDonald's, in cazul caruia "deluxe" a fost sinonim cu "plin de apa".
Ce spuneti insa de cuvinte precum "light" sau "continut redus de grasimi"? Ei bine, anul trecut un grup pentru protectia consumatorilor a realizat un studiu care arata ca diferenta dintre "light" si produsele obisnuite este aproape INEXISTENTA. De asemenea, au fost comparati biscuitii "light" cu cei "normali", descoperindu-se o diferenta de doar 8 calorii; un alt studiu a masurat nivelul grasimii din branza "light", care s-a dovedit a fi foarte ridicat.
Cei din publicitate se joaca insa cu vorbele. Mai periculoase sunt aceste "adjective" in cazul unor produse precum "vodca premium", presarata cu benzina, pentru o aroma mai puternica.
9. Cifrele chiar inseamna CEVA
"97% dintre femei prefera deodorantul X"... Sa luam si exemplul unturii de peste, care ar trebui sa-i ajute pe elevi sa se concentreze mai bine. Un studiu a vrut sa dovedeasca beneficiile "remediului", numai ca savantii au cercetat nu untura de peste, ci Omega-3. Intre timp, studiul real asupra unturii de peste s-a dovedit a fi inutil. Vanzarile pastilelor cu untura de peste au inregistrat insa o crestere semnificativa. Asemenea "cascadorii" functioneaza excelent in industria sanatatii.
8. Expertii stiu despre CE anume vorbesc
Multi dintre noi recunoastem ca nu suntem atotstiutori. De aceea, analizam ceea ce spun expertii. Multi dintre experti sunt insa niste escroci. In 2013, compania de medicamente Pfizer a platit despagubiri de 60 milioane dolari, dupa ce angajatii sai au mituit doctorii pentru a le recomanda produsele. Scandalul nu este insa similar. "Expertii" sunt pretutindeni.
7. Un produs chiar ARATA ca in fotografie
Cel mai bun exemplu in acest sens este McDonald's. Unii au comparat produsele din fotografiile reclamelor cu cele din restaurante. Diferenta este vizibila. Chiar daca firmele alimentare sunt obligate sa foloseasca alimente reale in reclame, asta nu inseamna ca nu le pot "cosmetiza". Lipici, ulei de motor, crema de ghete - daca hamburgerul respectiv arata bine, fotografii il vor imortaliza ca pe un star de la Hollywood. Ce-ar fi insa sa nu mai avem asteptari prea mari?
6. Chiar FACE exact ce scrie pe cutie
In contextul aparitiei virusului SARS si a altor epidemii, piata pentru produsele de igiena pentru maini a explodat. In SUA, vorbim despre Lysol si Kleenex. Acestea au insinuat ca produsele lor ne-ar putea proteja impotriva infectiilor, lucru complet fals. Industria farmaceutica se bazeaza pe afirmatii nedovedite. Totusi, cumparam tot soiul de produse "miraculoase" si sfarsim prin a fi dezamagiti...
5. Calitatea este OBIECTIVA
Daca un produs iti satisface nevoile mai mult decat altul, inseamna ca are o calitate mai buna. Nu este insa adevarat. Conceptul de "calitate" poate fi manipulat de minciunile publicitare. Sa vorbim despre berea italiana Peroni. In Anglia, este o bere foarte scumpa; in Italia, este aproape cea mai ieftina.
Oamenii tind sa creada ca un vin de 90 de dolari este mai bun decat unul ieftin, desi ambele sunt "de doi bani".
4. Produsele "branduite" sunt mai BUNE
Pentru unii, cafeaua de la Starbucks este cea mai buna. Ei bine, in urma unui experiment in care consumatorii au fost legati la ochi, cafeaua de la Walmart a fost mai apreciata decat cea de la Folgers, Maxwell House si la acelasi nivel cu Starbucks. Oamenii nu pot face foarte bine diferenta intre produsele scumpe si cele ieftine.
Acelasi lucru se intampla si cu rivalitatea dintre Pepsi si Coca-Cola. Consumatorii legati la ochi au spus ca Peisi este o bautura mai buna - pana cand li s-a spus ca intr-adevar este Pepsi, cand s-au razgandit. Pepsi a avut un gust mai prost dupa ce subiectii au fost instiintati ca beau... Pepsi.
3. Este alegerea TA
Cum s-ar simti consumatorii de Pepsi daca li s-ar spune ca sunt needucati, citesc publicatii proaste si se uita prea mult la televizor?
Toate aceste afirmatii apartin unui studiu nefondat. Unii l-au luat insa in serios. Discutam despre marketingul de identitate, care transforma produsele de consum in ALEGERI. Nu bem Coca-Cola, pur si simplu; suntem "consumatori de Coca-Cola" si alegerea bauturii reprezinta o extensie a personalitatii noastre.
2. Alegerea este un lucru BENEFIC
Publicitatea ne invata ca alegerea este un lucru bun pentru noi. Multe studii sustin asta. Eliminarea optiunilor ar duce la o lume guvernata de oameni disperati, pentru ca sfantul consumerism este aproape divin...
Paradisul consumatorilor nu ne face insa intotdeauna favoruri. Creierele noastre ne induc in eroare. Cand avem prea multe optiuni, ne chinuim sa alegem varianta corecta, ne speriem de "varianta gresita" si ne irosim viata intr-o stare de anxietate.
In cadrul unui studiu, participantii au primit doua tablete de ciocolata, dintr-o cutie de sase sau treizeci de asemenea produse; cei care au consumat ciocolata din cutia mai mica s-au dovedit a fi mai satisfacuti decat ceilalti, care au fost mai frustrati. Un alt studiu arata ca speed dating-ul si planurile privind pensia produc efecte asemanatoare. Creierul uman se sperie, se inhiba, cand are prea multe alegeri la indemana si devenim nefericiti, nemultumiti de viata noastra.
1. CHELTUIALA ne face mai fericiti
Cultura de consum este legata de o "sanatate mentala saracacioasa". Un studiu arata ca reclamele ii determina pe copilasi sa aiba asteptari prea mari de la anumite produse si o imagine negativa despre propria persoana. Nici adultii nu sunt imuni in fata consumerismului. Cei care pun prea mult accent pe bani si avere devin mai deprimati si sunt bantuiti mereu de teama de a nu-si pierde bunurile materiale. "Gandirea consumerista" ne transforma in niste oameni mai rai, dupa cum releva alt studiu. Totusi, cei din publicitate promoveaza mitul "cumparatorului fericit" - odata cu acesta, s-ar prabusi si cultura consumerista si ce ar face atunci marile companii si agentii de publicitate? (via listverse.com)
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML