Cifrele din spatele anului pandemic. Evolutia somajului, inflatiei si economiei
inflatiesomajasfpiata fortei de munca
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a publicat date noi care ne ajuta sa intregim tabloul din cifre al anului 2020, un an dificil, plin de provocari, dar mai ales de incertitudini.
Conform ASF, in anul 2020, gestionarea efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19 a ramas principala preocupare a statelor, criza sanitara actuala generand pe tot parcursul anului un nivel ridicat de incertitudine, cu impact semnificativ asupra evolutiilor macroeconomice si financiare la nivel european si global.
Desi raspunsul fiscal si monetar angajat de state a fost rapid si cuprinzator, fiind dirijat catre sprijinirea celor mai afectate sectoare economice si asigurarea lichiditatii pietelor financiare, economiile Uniunii Europene (UE) si ale zonei euro si-au marcat parcursul descendent inca din primul trimestru al anului 2020.
Pe parcursul anului 2020, s-au observat persistenta nivelului scazut al ratelor anuale ale inflatiei, inversarea tendintei descendente a ratei somajului si o modificare a comportamentelor consumatorilor in sensul contractiei cererii agregate, ca efect al reducerii veniturilor disponibile ale populatiei si cresterii gradului de economisire. Rezultatele din trimestrul II 2020 au fost puternic afectate de efectele crizei generate de pandemia de COVID-19, perioada in care au fost inregistrate cele mai severe contractii din 1995, de la introducerea seriei de date, conform Eurostat.
Economia Uniunii Europene si Zonei Euro a scazut cu peste 11%
Economia Uniunii Europene a inregistrat o scadere de -11,4%, in timp ce contractia economica a fost mai ampla in zona euro (-11,7%) fata de trimestrul anterior. Relaxarea treptata a masurilor de carantina si izolare, ce a avut loc in vara anului 2020, a creat premisele revenirii economice, economiile UE si zonei euro inregistrand cresteri semnificative de 11,5%, respectiv 12,4% in trimestrul III 2020.
Trimestrul IV 2020 a fost marcat de izbucnirea celui de-al doilea val al pandemiei, cu o crestere a numarului de infectari si aparitia unor noi tulpini ale coronavirusului, ceea ce a determinat reimpunerea mazurilor de izolare si carantina, cu impact asupra rezultatelor economice din trimestrul IV.
Estimarile semnal publicate de Eurostat indica o contractie de -0,4% in UE si -0,6% in zona euro in trimestrul IV 2020 fata de trimestrul precedent. Comparativ cu perioada similara din anul precedent, economia UE si cea a zonei euro au inregistrat scaderi semnificative in trimestrul IV 2020, de -4,8%, respectiv -5,0%. Contractii mai severe comparativ cu mediile europene s-au inregistrat in Spania (-9,1%), Austria (-7,8%), Croatia (-7,1%), Italia (-6,6%) si Belgia (-5,1%), in timp ce la polul opus se afla state ca Lituania (-1,1%), Finlanda si Romania (ambele - 1,7%), ce au inregistrat cele mai mici contractii economice comparativ cu celelalte state membre.
In ceea ce priveste evolutiile pe termen scurt si mediu, conform previziunilor economice de iarna ale Comisiei Europene, impactul pandemiei de COVID-19 asupra activitatii economice in 2020 se estimeaza a fi mai putin semnificativ decat cel preconizat in prognoza economica din toamna.
Economia zonei euro se va contracta cu 6,8% in 2020, o revizuire in sens asendent fata de scenariul anterior (-7,8%), iar estimarile pentru economia UE indica o contractie de 6,3% in 2020 fata de -7,4% (previziunile economice din toamna anului 2020). Prognozele economice pentru anul 2021 indica revenirea economiilor UE si zonei euro, insa au fost revizuite in sens descendent, la 3,7% pentru UE, cu 0,4 pp mai putin fata de prognoza din toamna, respectiv la 3,8% in zona euro (de la 4,2% in scenariul anterior).
Pe plan local, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a revizuit in scadere cresterea economica prognozata pentru anul 2020, la -4,4% (de la -4,2% conform prognozei preliminare de toamna a CNSP), pe fondul scaderii activitatii in industrie (-8,7%), agricultura (-21,9%) si servicii (-2,3%) fata de anul 2019. Conform prognozei CNSP, constructiile vor avea o contributie pozitiva la PIB in anul 2020, cu o crestere estimata de 10,6%. Pentru anul 2021, CNSP estimeaza o revenire a economiei romanesti, cu un avans de 4,3%.
"Socul generat de pandemia COVID-19 s-a suprapus peste o serie de vulnerabilitati ale economiilor globale legate de atenuarea ritmurilor de crestere manifestata inca din anii anteriori si nivelul foarte ridicat al datoriilor guvernamentale, ce reduce spatiul de manevra in abordarea socurilor"
Ponderea datoriei publice in PIB se afla la un nivel de 97,3% in zona euro la finalul trimestrul III 2020, in crestere comparativ cu nivelul inregistrat in trimestrul IV 2019 (84,0%), ca urmare a continuarii masurilor luate de state pentru atenuarea impactului negativ al crizei, ceea ce a condus la cresterea nevoilor de finantare.
La nivelul statelor membre UE, exista o eterogenitate considerabila a nivelului de indatorare, ponderea datoriei publice in PIB variind de la 18,5% (Estonia) la 199,9% (Grecia). Romania se situeaza printre statele membre UE cu un nivel scazut de indatorare (43,1%), sub media de indatorare a statelor membre UE de 89,8% din PIB.
La finalul anului 2020, datoria administratiei publice a Romaniei s-a situat la o valoare de circa 498,3 miliarde lei, in crestere fata de finalul lui 2019 (373,6 miliarde lei), majorandu-se pana la un nivel de circa 47,7% din PIB.
Cum a afectat pandemia piata fortei de munca
ASF mai arata ca piata fortei de munca a fost, de asemenea, afectata de pandemia de COVID-19 si de masurile implementate in vederea prevenirii raspandirii, ceea ce a determinat inversarea tendintei descendente a ratei somajului manifestata pe parcursul anilor anteriori.
Rata somajului ajustata sezonier pentru zona euro inregistra o valoare de 8,3% in decembrie 2020, in crestere fata de aceeasi perioada a anului 6 anterior (7,4%). In ceea ce priveste economia UE, rata somajului era 7,5% in decembrie 2020, cu 1 pp mai mare comparativ cu valoarea inregistrata in aceeasi perioada a anului anterior (6,5%).
Evolutia inflatiei in 2020, imbucuratoare. 2021 ne-a adus cifre mai putin bune
Rata anuala a inflatiei a inregistrat un parcurs descendent in anul 2020, fiind influentata de scaderea preturilor la energie si reducerea cererii agregate si a veniturilor disponibile, ce au indus presiuni deflationiste in zona euro, partial compensate de socul pe partea ofertei. Rata anuala a inflatiei in zona euro s-a situat la o valoare de -0,3% in luna decembrie, nivel similar cu cel inregistrat in perioada septembrie – noiembrie 2020.
Anul 2021 a debutat, insa, cu o revenire a ratei anuale a inflatiei (IAPC) a zonei euro in teritoriul pozitiv, situandu-se in luna ianuarie la un nivel de 0,9%, insa indicatorul se mentine sub nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior (1,4%). Cele mai mari contributii le-au avut serviciile (+0,65 puncte procentuale, pp), urmate de bunuri industriale neenergetice (+0,37 pp), alimente, alcool si tutun (+0,30 pp) si energie (-0,41 pp).
La nivelul UE, rata anuala a inflatiei a fost de 1,2%, in crestere fata de luna anterioara (0,3%). Cele mai mici rate anuale ale inflatiei din UE s-au inregistrat in Grecia (-2,4%), Slovenia (-0,9%) si Cipru (-0,8%), in timp ce la polul opus se afla Polonia (+3,6%), Ungaria (+2,9%) si Cehia (+2,2%).
Un produs media marca Rentrop&Straton 
